Oficialii afirmă că Hamas a renunţat la o cerinţă-cheie, deschizând calea pentru o posibilă încetare a focului în Gaza

Hamas a aprobat iniţial o propunere susţinută de SUA pentru un acord de încetare treptată a focului în Gaza, renunţând la o cerinţă esenţială a sa privind un angajament direct din partea Israelului de pune complet capăt războiului, au declarat sâmbătă un oficial Hamas şi un oficial egiptean, relatează AP News.

Compromisul aparent al grupării militante, care controla Gaza înainte de a declanşa războiul printr-un atac asupra Israelului la 7 octombrie, ar putea aduce prima pauză în lupte din noiembrie şi ar putea pregăti terenul pentru discuţii ulterioare privind încheierea celor nouă luni devastatoare de lupte. Dar toate părţile au avertizat că un acord nu este încă garantat.

În Gaza, Ministerul Sănătăţii a declarat că un atac aerian israelian asupra unei şcoli transformate în adăpost a ucis cel puţin 16 persoane şi a rănit cel puţin alte 50 în tabăra de refugiaţi Nuseirat. Printre morţi şi răniţi se numără şi copii. Armata israeliană a declarat că a lovit mai mulţi "terorişti" care acţionau în zona şcolii şi a încercat să reducă riscul pentru civili.

Cei doi oficiali, care au vorbit sub rezerva anonimatului pentru a discuta despre negocierile în curs, au declarat că acordul etapizat al Washingtonului ar începe cu o încetare a focului "deplină şi completă" de şase săptămâni, în timpul căreia ostaticii în vârstă, bolnavi şi femei ar fi eliberaţi în schimbul a sute de prizonieri palestinieni. În aceste 42 de zile, forţele israeliene s-ar retrage din zonele dens populate din Gaza şi ar permite întoarcerea persoanelor strămutate la casele lor din nordul Gaza, au declarat oficialii.

În această perioadă, Hamas, Israelul şi mediatorii vor negocia termenii celei de-a doua etape, care ar putea duce la eliberarea ostaticilor de sex masculin rămaşi, atât civili, cât şi soldaţi, au declarat oficialii. În schimb, Israelul ar elibera alţi prizonieri şi deţinuţi palestinieni. A treia etapă ar include returnarea tuturor ostaticilor rămaşi, inclusiv a cadavrelor prizonierilor morţi, şi începerea unui proiect de reconstrucţie de un an de zile.

Hamas doreşte în continuare garanţii scrise din partea mediatorilor că Israelul va continua să negocieze un acord permanent de încetare a focului după intrarea în vigoare a primei etape, au declarat oficialii.

Reprezentantul Hamas a declarat că aprobarea grupului a venit după ce a primit "angajamente şi garanţii verbale" din partea mediatorilor că războiul nu va fi reluat şi că negocierile vor continua până când se va ajunge la o încetare permanentă a focului.

"Acum vrem aceste garanţii pe hârtie", a menţionat reprezentantul.

Lunile întregi de discuţii privind încetarea focului au eşuat din cauza cererii Hamas ca orice acord să includă încetarea completă a războiului. Premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a oferit să întrerupă luptele, dar să nu le încheie până când Israelul nu îşi atinge obiectivele de a distruge capacităţile militare şi de guvernare ale Hamas şi de a aduce acasă toţi ostaticii deţinuţi de gruparea militantă.

Hamas au exprimat temeri că Israelul va relua războiul după eliberarea ostaticilor. Oficialii israelieni au declarat că sunt îngrijoraţi că Hamas va prelungi discuţiile şi încetarea focului iniţială pe termen nelimitat, fără a elibera toţi ostaticii.

Biroul lui Netanyahu nu a răspuns la solicitările de comentarii, iar Washingtonul nu a făcut încă niciun comentariu. Vineri, premierul israelian a confirmat că şeful agenţiei de spionaj Mossad a efectuat o vizită-fulger în Qatar, un mediator-cheie, dar biroul său a declarat că "lacunele dintre părţi" au rămas.

"Pentru prima dată după multe luni, ne simţim plini de speranţă. Netanyahu, am văzut cum ai zădărnicit în mod repetat înţelegerile în timp real. Să nu îndrăzneşti să ne frângi inimile din nou", se arată într-o declaraţie a mai multor familii ale ostaticilor.

Protestatarii antiguvernamentali s-au adunat din nou sâmbătă seara.

Israelul a lansat războiul în Gaza după atacul din octombrie al Hamas, în care militanţii au pătruns în sudul Israelului, au ucis aproximativ 1.200 de persoane - majoritatea civili - şi au răpit aproximativ 250. Israelul susţine că Hamas deţine încă aproximativ 120 de ostatici, dintre care se crede că aproximativ o treime sunt morţi.

De atunci, ofensiva aeriană şi terestră israeliană a ucis peste 38.000 de persoane în Gaza, potrivit Ministerului Sănătăţii din teritoriu, care nu face distincţie între combatanţi şi civili în bilanţul său. Potrivit oficialilor internaţionali, ofensiva a provocat o devastare generalizată şi o criză umanitară care adus sute de mii de oameni în pragul foametei.

În urma acordului de încetare a focului, aproximativ 600 de camioane cu ajutor umanitar vor intra zilnic în Gaza, jumătate dintre acestea urmând să ajungă în nordul enclavei grav afectate, au declarat cei doi oficiali. De la atacul Israelului asupra oraşului Rafah, situat cel mai la sud, ajutoarele care intră în Gaza au fost extrem de reduse.

"Vrem să mâncăm, dar de unde putem mânca? Ţara este epuizată. Ţara este pustiită. Nu este potrivită pentru a trăi. Ne pare rău pentru măgari pentru că le-am mâncat grâul şi orzul", a declarat Walid Hegazi, un rezident al taberei de refugiaţi Jabaliya din nordul Gaza.

Tot sâmbătă, Ministerul de Interne condus de Hamas a declarat că patru ofiţeri de poliţie au fost ucişi într-un raid aerian israelian în Rafah. Ministerul, care supraveghează Poliţia civilă, a declarat că ofiţerii au fost ucişi în timpul patrulărilor. Acesta a declarat că alţi opt ofiţeri au fost răniţi. Armata israeliană nu a răspuns imediat la întrebări.

O lovitură aeriană israeliană asupra unei maşini în zona Baalbek din estul Libanului a ucis un inginer din cadrul unităţii de apărare aeriană a Hezbollah, a menţionat armata israeliană într-o declaraţie, descriindu-l pe Meitham Mustafa al-Attar drept un "agent-cheie". Hezbollah a confirmat moartea lui al-Attar într-un comunicat, dar nu a oferit informaţii cu privire la poziţia sa.

În ultimele săptămâni, au crescut temerile că ciocnirile aproape zilnice din cadrul conflictului ar putea escalada până la un război pe scară largă.