Mircea Toma (ActiveWatch), despre Comisia de revizuire a Constituţiei: Crin Antonescu face de ruşine funcţia pe care o ocupă (interviu)

Douăsprezece organizaţii nonguvernamentale, printre care ActiveWatch, Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe), Fundaţia Soros România, Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni, au trimis recent Parlamentului o scrisoare deschisă, adresată preşedintelui Comisiei de revizuire a Constituţiei, Crin Antonescu, în care au cerut să le fie permis accesul la şedinţe.

Semnatarii scrisorii consideră că "participarea cât mai largă a cetăţenilor nu trebuie să vizeze doar etapă referendumului în procesul de revizuire a Constituţiei, ci să constituie punctul de central atât al activităţii Forumului Constituţional, cât şi al întregului demers de revizuire".

Totodată, reprezentanţii ONG-urilor sunt de părere că este necesar ca "etapele în care care se vor desfăşura consultările (teritorială, tematică şi academică) să plece de la consultarea publică a cetăţenilor şi să includă opiniile acestora", iar "procesul de consultare a cetăţenilor trebuie continuat şi ulterior concretizării activităţii Forumului Constituţional".

În replică, liberalul Tudor Chiuariu, şeful Comisiei juridice a Senatului, a afirmat, joi, la postul RFI România, după ce mai multe organizaţii neguvernamentale au solicitat să aibă acces la lucrările Comisiei de revizuire a Constituţiei, că dacă li se va permite acest lucru, va apărea “o anumită tentaţie de a face circ, în loc să facem ce trebuie să facem şi anume o nouă Constituţie”.

"Există o anumită tentaţie de a face circ, în loc să facem ce trebuie să facem şi anume o nouă Constituţie. (...) Eu aşa cred. Ştiţi, e un echilibru just între nevoia publicului de informare, pe care noi o înţelegem şi o respectăm şi necesitatea ca lucrările acestei comisii să fie eficiente", a declarat Tudor Chiuariu.

În ceea ce priveşte scrisoarea deschisă formulată de douăsprezece ONG-uri către preşdintele Comisiei de revizuire a Constituţiei, în care cer transparenţă în activitatea comisie, cât şi o metodologie şi un calendar de acţiune, Chiuariu a comentat că este nefondată speculaţia conform căreia nu va exista transparenţă în procesul de modificare a Legii Fundamentale.

"Deocamdată, un calendar până pe 15 mai există, în sensul că am hotărât ca această comisie să nu bruieze, să nu facă lucrări în paralel cu Forumul Constituţional. Am învestit Forumul Constituţional cu această misiune, de a consulta societatea civilă şi nu mai putem, până nu suntem înapoi sesizaţi cu un raport al acestor dezbateri, care să vină de la Forumul Constituţional înapoi la comisie, noi de principiu nu vom mai avea lucrări. Deci un calendar până pe 15 mai există în sensul ăsta şi a existat şi până acum. Tot timpul s-a comunicat ce vrem să facem, într-un mod transparent", a mai adăugat liberalul.

În acest context, un reporter Epoch Times a stat de vorbă cu Mircea Toma, preşedintele Agenţiei de Monitorizare a Presei – ActiveWatch, unul dintre ONG-urile care a semnat scrisoarea deschisă trimisă liderului liberal Crin Antonescu.

Prin urmare, jurnalistul Mircea Toma a declarat, pentru publicaţia noastră, că afirmaţia liberalului Tudor Chiuariu “este un răspuns profund neserios”, de neacceptat şi că revizuirea Constituţiei este “mai puţin transparentă decât o lege ordinară”.

De asemenea, preşedintele ActiveWatch a precizat că în comunicatul transmis Parlamentului de organizaţiile neguvernamentale a fost adăugat faptul că acestea vor să iasă “în întâmpinarea eforturilor parlamentarilor de a face din acest proces o reuşită, nu numai în conţinutul modificărilor Constituţiei, dar şi în atingerea pragului cvorumului pentru votul la Constituţie”.

Mircea Toma a mai afirmat că membrii Comisiei de revizuire a Constituţiei trebuie să înţeleagă că reprezentanţii societăţii civile nu sunt adversarii lor, mai ales că “Agenţia de Monitorizare a Presei şi încă două, trei organizaţii, suntem implicaţi în Forumul Constituţional ca organizatori”.

Referitor la declaraţia lui Crin Antonescu conform căreia acesta consideră că “nu este cazul să participe şi presa la lucrările Comisiei”, Mircea Toma este de părere că acestea “sunt nişte forme de comunicare nedemne” şi că liderul PNL “face ruşine funcţiei pe care o ocupă”, cea de preşedinte al Comisiei.

Epoch Times redă cititorilor noştri interviul complet realizat cu jurnalistul Mircea Toma, preşedintele organizaţiei ActiveWatch.

***

Reporter Epoch Times: Cum comentaţi declaraţia recentă a liberalului Tudor Chiuariu, potrivită căreia accesul reprezentanţilor organizaţiilor neguvernamentale la lucrările Comisiei de revizuire a Constituţiei ar duce la “o anumită tentaţie de a face circ?

Mircea Toma: Este un răspuns profund neserios pe care nu îl acceptăm. Dacă mai citeşte o data argumentele noastre, o să vadă că este vorba despre o lege mai importantă decât legile pe care le votează de obicei parlamentarii şi că, în condiţiile acestea, faţă de Comisiile obişnuite permanente unde presa are acces, unde reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale sau alţi cetăţeni doresc să participe şi au acceptul Comisie, deci este o invitaţie, este o formalitate, dar putem intra.

Aici se precizează că nu putem intra. Deci este mai puţin transparentă decât o lege ordinară, legea care este mult mai importantă. Faptul că parlamentarii sunt tentaţi să facă circ nu ne deranjează şi îi cunoaştem deja. Ştie toată lumea. Nu este un argument. Mergând pe argumentul domniei sale, dacă este o şedinţă bine moderată, lucru care este precizat în regulamentul lor, atunci nu pot să facă circ pentru că nu au timp, pentru că în moderare este inclusă acolo durata pentru o intervenţie care este sub controlul moderatorului, a preşedintelui de şedinţă. Este semn că nu vrea să ia în serios nici acest argument, pentru că nu vor să facă transparentă dezbaterea.

Atenţie. Noi nu-i somăm. Pe lângă comunicatul respectiv, noi am adăugat şi informaţia asta: vrem să ieşim în întâmpinarea eforturilor parlamentarilor de a face din acest proces o reuşită, nu numai în conţinutul modificărilor Constituţiei, dar şi în atingerea pragului pentru a fi votată Constituţia asta, a pragului cvorumului pentru votul la Constituţie, cvorum pe care îl vor stabili ei acum.

Dar noi ne îndoim că iese lumea, pentru că e un subiect care este destul de teoretic, Constituţia. Dacă îl faci vizibil şi dacă îl faci mai viu, cu dezbatere, să fie două-trei subiecte pe care chiar se frământă lumea pentru soluţia pe care s-o alegem, aia va mobiliza puţin cetăţeanul. Dacă se întâmplă într-o bucătărie că vor ei să lucreze în linişte, că vor să lucrăm noi separat şi să le dăm, printr-un intermediar, rezultatele efortului nostru creativ, asta va face din toată operaţiunea o chestie puţin vizibilă pentru populaţie şi în consecinţă prezenţa la vot va fi mică. Deci este contraproductiv.

Parcă ar comunica cu un adversar. Noi nu suntem adversari. Noi, Agenţia de Monitorizare a Presei şi încă două, trei organizaţii, suntem implicaţi în Forumul Constituţional ca organizatori. Deci cu atât mai mult, nu ne poziţionăm ca entitate ostilă Comisiei. Dimpotrivă, încercăm să-i ajutăm să înţeleagă.

Şeful Comisiei juridice din Senat, Tudor Chiuariu, a precizat că este mai bine să fie o separare între şedinţele Comisiei, pentru că lucrările acesteia să fie eficiente, iar Forumul Constituţional să se ocupe de consultările cu societatea civilă, pentru a asigura transparenţa procesului de modificare a Legii Fundamentale. Cum comentaţi acest lucru?

Este unul dintre punctele comunicatului nostru, unde am reclamat că nici această soluţie nu este bună până la capăt. Este o externalizare a procesului deliberativ, dar este o externalizare care este exclusivă. Deci, accesul în Comisie, pe lângă această entitate, nu este permis în mod explicit în regulamentul pe care încă nu l-au votat, din fericire. Lucru care crează suspiciuni şi care face din Forumul consultativ, pentru unele organizaţii din ţară, un drum îngust şi netransparent la rândul lui, pentru că Forumul consultative colectează din ţară, de la o bază cât mai largă de organizaţii, propuneri şi le sintetizează într-un raport, raportul urmând să fie prezentat în Comisie de către două persoane, care sunt singurele care au acces şi care ar reprezenta toată societatea civilă. Acest două persoane sunt, una probabil Cristian Pârvulescu.

Vrem să ieşim în întâmpinarea eforturilor parlamentarilor de a face din acest proces o reuşită, nu numai în conţinutul modificărilor Constituţiei, dar şi în atingerea pragului pentru a fi votată Constituţia asta, a pragului cvorumului pentru votul la Constituţie

Nu este toată lumea de acord că cei doi emisari au suficientă credibilitate pentru a reprezenta toate (ONG-urile – n.r.) şi am vrea să fim acolo şi alţii, ca să vedem ce se întâmplă. De asemenea, sunt organizaţii care vor să înainteze propunerile direct către Comisie şi asta este o chestie care ar fi normal, s-a petrecut până acum.

Am avut deja o replică din partea, culmea, lui Claudiu Crăciun care este unul dintre cei doi care lucrează pe Forumul Constituţional, că dacă vin 1.000 de ONG-uri cu propuneri în sala în care se desfăşoară lucrările Comisiei se blochează Comisia. Sunt 20 de ani de experienţă parlamentară în România, în care comisiile lucrează cu acces, cu transparenţă, mai ales Camera Deputaţilor, permit accesul organizaţiilor neguvernamentale sau al cetăţenilor interesaţi. Deci nu limităm nici măcar la organizaţii neguvernamentale.

Faptul că pe un subiect foarte precis vin în sală, în Comisie, şapte sau 10 persoane, care ele însele au avut grijă ca înainte să-şi verifice dacă propunerea cu care vin este agreată de un număr semnificativ de alte organizaţii, face din procesul acesta unul care nu mai blochează nimic.
Vorbim aici aşa: ei ajung să discute la Comisie despre un articol care să zicem ar avea relevanţă pentru persoanele cu dizabilităţi. Din toate organizaţiile care reprezintă interesele persoanelor cu dizabilităţi informarea asta circulă în timp, ea se cerne şi rezultă o soluţie pe care o agrează mai mulţi şi pe care aceşti mai mulţi deleagă trei organizaţii la Comisie, să vină să stea acolo cât timp este subiectul acela. Nu vin toţi deodată pe toate subiectele şi vin deja selecţionaţi. Forumul oferă această posibilitate, dar să spui că numai prin Forum, asta înseamnă să limitezi. Deci, eu recomand Forumul, dar nu recomand deloc ca rezultatele Forumului să fie susţinute în Comisie numai de două persoane. Acea interdicţie este fascistă.

Prin urmare dumneavoastră aţi primit o replică din partea coordonatorului Forumului Constituţional, Claudiu Crăciun, după ce aţi trimis această scrisoare deschisă către Parlament?

A fost la o emisiune la Realitatea TV, unde am intervenit, invitat de ei, şi una dintre contra reacţii a fost asta, în timp ce un fost primar al Sectorului 4, cred, actual parlamentar PSD ne-a dat perfectă dreptate. A zis că da, într-adevăr, este anormal ca regulile care sunt mult mai permisive pentru procesul legislativ comun să fie mai restricţionate când este vorba de o lege mai importantă şi pe care o vrei chiar să fie mai dezbătută.

A existat vreo reacţie din partea preşedintelui Comisiei de revizuire a Constituţiei Crin Antonescu, având în vedere că scrisoarea deschisă a fost formulată pe numele dumnealui?

Domnul Antonescu a avut, anterior comunicatului nostru, aceeaşi opinie că dacă se văd la televizor parlamentarii tind să funcţioneze diferit, ca să nu folosesc eu sintagma cu “să facă circ”. Deci, este exact acelaşi argument pe care l-a dat şi Chiuariu din nou.

Crin Antonescu a declarat, la jumătatea lunii februarie, la prima şedinţă a Comisiei, că: “nu este cazul să participe şi presa la lucrările Comisiei, nici eu nu particip la şedinţele voastre din redacţie”, în condiţiile în care în 2003, la demararea procesului de revizuire a Legii Fundamentale, presa a avut acces pe toată durata acestora. Ce părere aveţi despre această afirmaţie?

Păi nu numai la Constituţie, şi la legi mai puţin importante (a avut acces presa – n.r.). Deci, sunt nişte forme de comunicare nedemne. Face ruşine funcţiei pe care o ocupă.

Funcţia de preşedinte al Comisiei sau cea de preşedinte al Senatului?

De preşedinte al Senatului şi de preşedinte al Comisiei şi persoană învestită prin vot de cetăţeni să fie cuviincios cu cetăţenii.

Liberalul Tudor Chiuariu a propus să fie introdus în proiectul de revizuire a Constituţiei ca la hotărârile luate de Curtea Constituţională să existe posibilitatea de a face recurs, iar rolul CCR să nu mai fie acela de arbitru care să tranşeze conflictele politice dintre autorităţile statului. Cum comentaţi?

Eu nu pot să intru pe dezbaterea pe fond a Constituţiei. Deja eu sunt acum parte dintr-un mecanism de organizare al organizaţiilor neguvernamentale care, pentru fiecare dintre aceste subiecte specifice legate de modificarea Constituţiei, au nevoie ca înainte să parcurgă un proces consultativ intern. Deci, ca să traduc, nici eu nu sunt încă dumirit cum e mai bine. Sunt organizaţii cu expertiză mai mare, ne întâlnim şi încercăm să întoarcem pe mai multe feţe avantajele şi dezavantajele, care ar fi cea mai bună soluţie pentru o societate democratică, pentru un stat de drept.

În legătură cu declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu potrivit cărora orice modificare a Constituţiei ar trebui să pornească de la referendumul din 2009, în care cetăţenii au exprimat prin vot faptul că doresc Parlament Unicameral cu 300 de aleşi, dumneavoastră ce opinie aveţi? Poate fi ignorat acel referendum?

Pe acest subiect eu am o opinie exprimată încă în perioada acelui referendum, când l-am dat în judecată pe Traian Băsescu, fără succes. Acela nu a fost un referendum. E simplu. Ceea ce atunci a prezentat Băsescu ca fiind un referendum a fost un exerciţiu de manipulare dublă: o dată în favoarea campaniei lui electorale prezidenţiale şi a doua prin faptul că, în comunicarea către populaţie, formularea întrebărilor a fost unilaterală. Întrebarea “nu-i aşa că vreţi să plătiţi mai puţini parlamentari?” are răspunsul inclus. Şi pe mine dacă mă întreabă cineva aşa, dacă n-aş fi cu experienţă de psihologie socială în spate, aş putea da răspunsul – “păi cum, bineînţeles, nu vreau să plătesc mai mult dacă pot să plătesc mai puţin”. Ori ăla este viciat ca mecanism de consultare publică. Nu a fost un referendum, a fost o minciună.

Dar ar trebui abordată această problemă când se va face revizuirea Constituţiei, adică o reducere totuşi a numărului de parlamentari?

Pe sistemul, pentru că aici vorbim de sistemul de vot, de sistemul electoral, că de asta depinde dacă creşte sau nu creşte numărul de parlamentari şi de câte Camere păstrăm, din punctul nostru de vedere, atunci cred că au fost doar două dezbateri pe bune pe propunerea lui Traian Băsescu.

Ţările de dimensiuni medii şi mari au nevoie de un număr mai mare de parlamentari şi este nevoie de un proces de elaborare legislative care să fie mai filtrat. Nu e bine să fie redundant. Asta este adevărat. Deci să fie, totuşi sarcinile celor două Camere să fie diferite, dar ne uităm la ce se întâmplă în Uniunea Europeană, şi o să vedem că majoritatea ţărilor mai mari (au regim bicameral – n.r.), sunt doar ţările mici care au regim unicameral.

Am să formulez şi mai simplu. Distanţa dintre cetăţean şi decident se măreşte nepermis de mult dacă reducem numărul de parlamentari. Centralizarea puterii şi a deciziei este prea mare, ceea ce este specific regimurilor totalitare. Deci, noi ar trebui să avem decizia cât mai aproape de cetăţean, să fie un număr de cetăţeni mai mic care să aibă acces real la un deputat. Deci dacă sunt 100.000 de cetăţeni pentru un deputat, acolo nu mai există nicio relaţie între deputat şi cetăţenii aceia. Noţiunea de audienţe e aberantă. Cam despre mecanismele astea vorbim. Deci distanţa trebuie să fie mai mică.