Ce se va întâmpla cu Curtea Constituţională după revizuirea Constituţiei
alte articole
Ministrul Justiţiei Mona Pivniceru a propus în cadrul unei dezbateri ca judecătorii constituţionali să nu mai fie numiţi de preşedinte, ci de Parlament, Guvern şi puterea judecătoarească pe motiv că actuala modalitate de stabilire a componenţei nu asigură echilibrul între puterile statului. Fostul ministru Tudor Chiuariu a pledat pentru două etape în jurisdicţia CCR, pentru a include şi recursul. Alţi parlamentari au venit cu idei şi mai radicale: CCR să fie desfiinţată de tot pentru că nu poate fi controlată.
Dezbaterea ”Rolul Curţii Constituţionale a României într-o democraţie consolidată. Apartenenţa la puterea judecătorească” a gravitat în jurul câtorva întrebări esenţiale care se ridică odată cu revizuirea Constituţiei: Ce rol să aibă Curtea Constituţională? Să fie eliminat dreptul Curţii de a analiza constituţionalitatea hotărârilor Parlamentului? Cine să controleze eventualele ei abuzuri şi depăşiri de competenţe dacă CCR este în afara sistemului juridic? Este bine ca Curtea să devină o cameră a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie? Cum să fie numiţi judecătorii astfel încât să întrunească cerinţe legate de profesionalism, integritate şi independenţă de factorul politic?
Din păcate s-au enunţat mai mult carenţele actuale, decât să se ofere soluţii concrete pentru remedierea lor. Iar majoritatea parlamentarilor prezenţi la dezbatere s-au plictisit repede, părăsind sala la scurt timp după ce au spus ce aveau de spus. Au rămas profesorii de drept şi specialiştii să vorbească cu organizatorii. În plus, reprezentanţii societăţii civile au fost prea puţini.
Ministrul Justiţiei Mona Pivniceru, propusă de Senat pentru postul de judecător în CCR, a declarat că ”acest organism situat deasupra puterilor în stat ar trebui să aibă în compunerea sa câte trei reprezentanţi ai fiecărei puteri: trei ai Parlamentului, trei ai Guvernului şi trei ai puterii judecătoreşti, pentru că, cred eu, numai în această formulă s-ar asigura echilibrul şi controlul reciproc al puterilor în stat. Formula aceasta nu este o inovaţie, sunt mai multe state care au inclus în compunerea CC alături de Legislativ şi Executiv şi puterea judecătorească".
La rândul ei, Rodica Stănoiu, fost ministru al Justiţiei, prezentă şi ea la dezbatere, a afirmat că CCR trebuie să rămână în afara celor trei puteri ale statului: legislativă, executivă şi judecătorească. Stănoiu deplânge o ”scădere îngrijorătoare a nivelului de pregătire al absolvenţilor de drept şi gradul scăzut de competenţă al profesorilor care formează jurişti în România”. În opinia ei, Curtea Constituţională nu ar trebui să fie compusă doar din specialişti în drept constituţional, ci din specialişti din toate celelalte ramuri ale dreptului. ”Integritatea sau independenţa o ai sau n-o ai. Am modificat ca ministru criteriile de alegere ale CSM pentru că am vrut să-l scot de sub influenţa politicului, dar acum mă întreb dacă acest organism este mai competent şi mai independent?”, a mai spus Stănoiu, care deplânge că ”oamenii se schimbă trecând de la o simpatie politică la alta, nu rămânând independenţi”.
Un alt fost ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu, s-a declarat mai puţin critic faţă de activitatea Curţii Constituţionale deoarece ”atunci când toate instituţiile statului au fost acaparate de o singură culoare politică, Curtea a avut un rol de apărare a statului de drept. Ea a împiedicat procesul de politizare a administraţiei publice şi a declarat neconstituţional statutul funcţionarului public, la fel ca şi legea privind reducerea pensiilor. Ea a împiedicat România să se transforme într-un stat nedemocratic opunându-se comasării alegerilor locale şi parlamentare”. Chiuariu a mai subliniat că rolul CCR din prezent, de instanţă care mediază din afară între cele trei puteri trebuie păstrat pentru că ”nu doar legislativul şi executivul pot încălca Constituţia, ci şi puterea judecătorească care ajunsese să-şi stabilească propriile salarii şi să decidă în propriile cauze, iar CCR a respins această practică”. În opinia fostului ministru al Justiţiei, este nevoie de două etape jurisdicţionale la Curte, dintre care una să fie de recurs pentru a se evita erori care s-au făcut.
Ministrul Justiţiei Mona Pivniceru a declarat că ”CCR ca organism situat deasupra puterilor în stat ar trebui să aibă în compunerea sa câte trei reprezentanţi ai fiecărei puteri: trei ai Parlamentului, trei ai Guvernului şi trei ai puterii judecătoreşti, pentru că numai în această formulă s-ar asigura echilibrul şi controlul reciproc al puterilor în stat”.
La rândul său, deputatul PSD Florin Iordache, secretar al Comisiei de revizuire a Constituţiei, a anunţat că textul revizuit va fi trimis Comisiei de la Veneţia ”pentru ca să nu ne trezim în situaţia colegilor din Ungaria care au modificat Constituţia şi apoi au fost criticaţi la nivel european”.
Senatorul liberal Sorin Roşca Stănescu a apreciat că actualii judecători de la CCR nu îndeplinesc criteriile de competenţă, bună-credinţă şi independenţă. În opinia sa, ei ar trebui să fie cei mai buni specialişti în drept constituţional ”iar aceştia nu pot fi nominalizaţi de preşedinte, de Camera Deputaţilor şi de Senat, ci de către Asociaţiile de judecători, de către cei care le cunosc competenţele şi activitatea”. Şi fostul premier Petre Roman a susţinut că problema de fond este că ”politicul a promovat oameni în instituţii precum CCR pe criteriul obedienţei, nu al competenţei”. Pe de altă parte, Roman consideră că ”a fost bine că s-a luat dreptul Parlamentului de a răsturna o decizie a CCR prin vot, dar acum deciziile CCR au devenit cioplite în piatră”. Profesorul de drept constituţional dr. Cristian Ionescu a afirmat în schimb că a fost neproductiv ca Parlamentul să dea Curţii atribuţia de a controla hotărârile legislativului şi s-a declarat pentru eliminarea acestei prevederi din noua Constituţie.
Mai radical, senatorul PC Christiana Anghel propune ca CCR să dispară de tot din viitoarea Constituţie pentru că ea nu răspunde în faţa niciunui alt organ al statului. ”CCR a fost în ultimii ani doar o instituţie obedientă faţă de preşedinte”, consideră Anghel.
Şi Victor Alistar, director executiv la Transparency România, a subliniat că trebuie să existe o practică de cenzurare a activităţii CCR pentru că ”s-a ajuns la încălcări grave a puterii judecătoreşti de către CCR şi au fost limitate drepturi şi libertăţi individuale”. În opinia sa, competenţele Curţii trebuie să fie prevăzute limitativ în Constituţie pentru a nu se ajunge la abuzuri. O altă propunere făcută de Alistar este ca 3 judecători constituţionali să fie numiţi de Adunările Generale ale Magistraţilor, 3 de către Adunarea generală a tuturor catedrelor de drept din învăţământul universitar acreditat şi ultimii 3 de către Uniunea naţională a barourilor din România. În plus, în opinia sa, ar fi necesar să se introducă şi un ”raport intermediar de mandat – o dată la trei ani – care se aprobă sau nu se aprobă” ca mecanism de control.
