Măsuri dure de securitate şi două războaie reprezintă moştenirea lui ben Laden

Primul deceniu al terorismului fundamentalist global a început şi s-a terminat cu Osama bin Laden, însă moştenirea deceniului său persistă în măsuri dure de securitate aeriană, presupuse încălcări ale drepturilor omului, două războaie şi noi fronturi în lupta împotriva terorismului.

De la Madrid la Bombay, de la Londra până în Bali, din Pakistan până în Kenya - puţine regiuni au fost scutite de atacuri teroriste în acest deceniu.

Primăvara arabă din 2011 oferă un nou elan sfârşitului de deceniu, prin presiunile pentru reformă, dar rezultatul este incert.

Deturnarea a patru avioane de pasageri în Statele Unite şi transformarea lor în rachete letale într-o zi însorită de septembrie a trezit gigantul militar american din lâncezeala post-Vietnam la fel cum atacurile din 1941 vizând Pearl Harbour au dus la acţiunea SUA.

Însă, în pofida schimbărilor radicale în securitatea globală pe care le-a adus, deceniul nu a marcat o eră în istoria lumii, aşa cum a făcut cel de-al Doilea Război Mondial. Mai degrabă a fost încă un capitol în epoca globalizării de după Războiul Rece, consideră James Lindsey, analist la Council on Foreign Relations de la Washington.

"Ceea ce a arătat 11 septembrie a fost posibilitatea, într-o lume globalizată, ca un număr mic de oameni să folosească tehnologie modernă pentru a face mult rău", a adăugat expertul. "De asemenea, din unele puncte de vedere a arătat limitele foarte reale ale puterii celor mai puternici", a precizat Lindsey.

Numărul victimelor din New York, Washington şi Pennsylvania, aproape 3.000, pare mic faţă de pierderile cataclismice înregistrate în conflicte precum cel din Rwanda, Balcani sau Irak, unde 110.000 de civili au murit de la invazia americană din 2003.

Reacţia ce a urmat a fost, din punctul de vedere al unora, extremă: îndepărtarea de la putere a talibanilor în Afganistan şi a lui Saddam Hussein în Irak. Cele două războaie au subminat compasiunea internaţională, fenomen accentuat de implicarea unei coaliţii internaţionale în războiul din Afganistan şi de faptul că invadarea Irakului, decisă de fostul preşedinte George Bush, a avut la bază informaţii false potrivit cărora Hussein ar fi dispus de arme de distrugere în masă.

Viitorul ambelor ţări este incert, în condiţiile în care trupele occidentale şi-au început retragerea.

"(Al-Qaeda - n.r.) era o grupare minoră căreia i s-a dat o importanţă enormă, adica exact ceea ce spera să obţină, iar conducerea noastră le-a oferit-o", a declarat Richard Mahoney, profesor de studii ale conflictelor şi pentru pace la colegiul Juniata din Huntington, Pennsylvania. "Ne-am vândut singuri printr-o interpretare fundamental greşităă şi am plătit un preţ înfricoşător", a adăugat el.

Chiar şi în condiţiile în care Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate (ISAF) a început să se retragă din Afganistan în această vară, iar ultimele trupe americane urmează să plece din Irak până la sfârşitul anului, rămân întrebări dificile în legătură cu viitorul noilor guverne fragile.

Analiştii au avertizat că, din cauza vacuumului de putere, ţările s-ar putea scufunda în haos. Retragerea SUA din Irak va lăsa în urmă, probabil, "probleme majore, pentru disputele teritoriale între kurzi, arabi şi turkmeni", a afirmat în aprilie Brookings Institution.

În Afganistan, "va deveni clar (în 2012 - n.r.) că trupele internaţionale nu se vor putea retrage fără o dezintegrare rapidă a regimului Karzai şi victoria militară a talibanilor", a avertizat Giles Dorronsoro, de la centrul de reflecţie Carnegie Endowment for International Peace, din Washington.

La rândul său, Hatem Bazian, de la universitatea Berkeley, din California, şi-a exprimat îndoială că situaţia va putea fi reparată fără multă violenţă. "Împuşcatul pentru a ne face loc în Afganistan şi Irak nu reprezintă o tranziţie către dezvoltarea unor structuri politice sustenabile", a subliniat el.

Între timp, Pakistanul se profilează ca principalul câmp de luptă împotriva terorismului, Al-Qaeda şi talibanii găsindu-şi refugiu la graniţa cu Afganistanul.

Relaţia pe care o construise cu Washingtonul în lupta împotriva terorismului a fost distrusă. Raidurile dronelor americane au tensionat atmosfera la Islambad, iar raidul de la Abbottabad, în care a fost ucis ben Laden, a fost ultima picătură.

Yemenul este o altă prioritate a Washingtonului, fiind locul unde s-a refugiat imamul de origine americană Anwar Al-Awlaki, care a avut legătură cu autorii atentatelor din 11 septembrie, atacului de la Fort Hood, Texas şi ai altor atacuri. În aprilie 2010, preşedintele american Barack Obama a aprobat uciderea imamului în cadrul eforturilor de a reduce ameninţarea Al-Qaeda în Peninsula Arabă.

La sfârşitul deceniului, Washingtonul are impresia că a oprit comploturile teroriste pe teritoriul său. Însă invadarea a două ţări musulmane a intensificat sentimentele antiamericane în lumea arabă.

În plus, folosirea torturii, programele de extrădare a suspecţilor de terorism şi centrul de detenţie de la Guantanamo, unde se află în continuare 170 de suspecţi care nu au fost judecaţi, au fost condamnate de aliaţii europeni.

Deceniul lui ben Laden a dus la o "scădere a angajamentului faţă de principiile legilor internaţionale (...), ce au impus limitări statelor după cel de-al Doilea Război Mondial", a precizat Bazian. "Am crezut că nimeni nu o să conteste convenţiile de la Geneva" a adăugat el.