Marine le Pen, oficiali ai partidului ei - judecaţi pentru presupusă utilizare abuzivă a fondurilor UE

Marine Le Pen, împreună cu alţi oficiali ai partidului francez Adunarea Naţională, sunt judecaţi luni pentru acuzaţii de deturnare de fonduri ale Uniunii Europene, scrie AP.

Procesul de nouă săptămâni va fi urmărit îndeaproape de rivalii politici ai lui Le Pen, care rămâne un concurent puternic în cursa pentru succesiunea lui Emmanuel Macron la următoarele alegeri prezidenţiale, programate în 2027.

Evoluţia are loc în timp ce un nou guvern dominat de centrişti şi conservatori tocmai a intrat în funcţie în urma alegerilor legislative din iunie-iulie. Unii observatori se aşteaptă ca procesul să îi împiedice pe deputaţii partidului Adunarea Naţională, inclusiv Le Pen însăşi, să îşi joace pe deplin rolul de opoziţie în Parlament, deoarece ar fi ocupaţi să se concentreze pe apărarea partidului.

De când a renunţat la funcţia de lider al partidului, în urmă cu trei ani, Le Pen a încercat să se poziţioneze ca un candidat mainstream capabil să atragă un electorat mai larg. Eforturile sale au dat roade, partidul înregistrând câştiguri semnificative în alegerile recente, atât la nivel european, cât şi naţional. Însă un verdict de vinovăţie i-ar putea submina serios încercarea de a ajunge la Elysee.

Partidul Adunarea Naţională şi 27 dintre înalţii săi oficiali sunt acuzaţi că, între 2004 şi 2016, au folosit bani destinaţi asistenţilor parlamentari ai UE pentru a plăti personal care, în schimb, a desfăşurat activităţi politice pentru partid, încălcând astfel reglementările blocului celor 27 de naţiuni. Partidul Adunarea Naţională se numea Frontul Naţional la acea vreme.

Le Pen, al cărei partid şi-a atenuat poziţia anti-UE în ultimii ani, neagă faptele şi susţine că acest caz este motivat politic.

„Asistenţii parlamentari nu lucrează pentru Parlament. Ei sunt asistenţi politici ai oficialilor aleşi, politici prin definiţie”, a susţinut ea în apărarea sa. „Mă întrebaţi dacă pot defini sarcinile pe care le-am atribuit asistenţilor mei; depinde de competenţele fiecărei persoane. Unii scriau discursuri pentru mine, iar alţii se ocupau de logistică şi coordonare.”

Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, Le Pen şi coinculpaţii săi ar putea primi până la 10 ani de închisoare şi amenzi de până la 1 milion de euro fiecare. De asemenea, ar putea fi impuse sancţiuni suplimentare, cum ar fi pierderea drepturilor civile sau neeligibilitatea de a candida, un scenariu care ar putea împiedica, sau chiar distruge, obiectivul lui Le Pen de a organiza o altă candidatură prezidenţială după încheierea mandatului lui Macron. Le Pen a fost pe locul al doilea în faţa lui Macron în alegerile prezidenţiale din 2017 şi 2022.

Ea a fost preşedinta partidului din 2011 până în 2021 şi acum conduce grupul deputaţilor RN din Adunarea Naţională a Franţei.

În ciuda negării sale, partidul ei a rambursat deja 1 milion de euro Parlamentului European, a declarat avocatul Parlamentului, Patrick Maisonneuve. Din această sumă, 330.000 de euro au fost direct legaţi de presupusa utilizare abuzivă a fondurilor de către Marine Le Pen.

Procedurile judiciare provin dintr-o alertă lansată în 2015 de Martin Schulz, pe atunci preşedinte al Parlamentului European, către autorităţile franceze cu privire la o posibilă utilizare frauduloasă a fondurilor europene de către membri ai Frontului Naţional.

Schulz a sesizat, de asemenea, Oficiul European de Luptă Antifraudă, care a lansat o anchetă separată în această chestiune.

Suspiciunile Parlamentului European au fost amplificate şi mai mult atunci când o organigramă din 2015 a arătat că 16 deputaţi europeni şi 20 de asistenţi parlamentari deţineau funcţii oficiale în cadrul partidului - funcţii care nu aveau legătură cu presupusele lor îndatoriri de personal parlamentar al UE.

O anchetă ulterioară a arătat că unii asistenţi erau legaţi contractual de alţi deputaţi europeni decât cei pentru care lucrau de fapt, sugerând o schemă de deturnare a fondurilor europene pentru a plăti angajaţii partidului din Franţa.

Alexandre Varault, un purtător de cuvânt al partidului Adunarea Naţională care a fost ales în Parlamentul European în iunie, a declarat pentru AP că Le Pen va participa la prima zi a procesului, adăugând că speră la achitarea tuturor inculpaţilor.

Judecătorii de instrucţie au concluzionat că Le Pen, în calitate de lider de partid, a orchestrat alocarea bugetelor de asistenţă parlamentară şi a instruit deputaţii europeni să angajeze persoane care deţin funcţii în partid. Aceste persoane au fost prezentate ca asistenţi parlamentari ai UE, dar, în realitate, ar fi lucrat pentru partidul Adunarea Naţională în diverse funcţii.

Echipa juridică a Parlamentului European solicită despăgubiri de 2,7 milioane de euro pentru daune financiare şi reputaţionale. Această cifră corespunde celor 3,7 milioane de euro care ar fi fost fraudate prin intermediul schemei, minus 1 milion de euro deja rambursat.

În timpul alegerilor europene din 2014, Frontul Naţional a câştigat un număr record de 24 de locuri de europarlamentar, clasându-se pe primul loc cu 24,8 % din voturi, înaintea partidelor de centru-dreapta şi a socialiştilor. Această creştere a dus la un câştig financiar substanţial pentru partid, care se confrunta cu probleme financiare grave la acea vreme.

Un audit al conturilor partidului între 2013 şi 2016 a arătat că acesta înregistra un deficit de 9,1 milioane de euro până la sfârşitul anului 2016. Cu toate acestea, partidul avea încă un sold de numerar de 1,7 milioane de euro şi împrumutase 1 milion de euro pentru campania prezidenţială din 2017 a lui Le Pen, deţinând în acelaşi timp 87 000 de euro în împrumuturi către Cotelec, asociaţia sa de finanţare.

La momentul respectiv, partidul avea, de asemenea, o datorie de 9,4 milioane de euro la o bancă rusă, un împrumut contractat în 2014 în valoare de 6 milioane de euro.

Ancheta a scos la iveală numeroase nereguli care implică membri proeminenţi ai partidului.

Thierry Legier, bodyguardul de lungă durată al tatălui lui Le Pen, Jean-Marie, a fost trecut ca asistent parlamentar al acestuia. Însă CV-ul său nu făcea referire la acest rol şi nici în autobiografia sa din 2012. În timpul anchetei, Legier a recunoscut că nu a fost intervievat şi că şi-a semnat contractul de muncă fără să înţeleagă pe deplin rolul său oficial.

Jean-Marie Le Pen, care a condus Frontul Naţional din 1972 până în 2011, nu va apărea în instanţă alături de foştii săi colegi din cauza problemelor de sănătate. În vârstă de 96 de ani, acesta a fost considerat inapt pentru a depune mărturie de către o instanţă în luna iunie. Are 11 condamnări anterioare, inclusiv pentru violenţă împotriva unui funcţionar public şi incitare la ură.

Acesta a negat că ar fi comis vreo infracţiune în perioada în care a fost lider de partid, declarând că „bazinul” de asistenţi era de notorietate. „Nu am ales eu ce asistenţi mi-au fost repartizaţi. Asta a fost decis de Marine Le Pen şi de alţii. Eu doar am semnat contractele”, a spus el.