Liderul turc Fethullah Gulen, acuzat de tentativă de lovitură de stat împotriva lui Erdogan, a murit

Liderul musulman turc Fethullah Gulen, despre care Ankara spune că se află în spatele unei lovituri de stat eşuate din 2016, a murit în Statele Unite, unde era stabilit, transmite Al Jazeera. Gulen avea 83 de ani.

Herkul, un site care publică predicile lui Gulen, a declarat luni pe contul de X că Gulen a murit duminică seara în spitalul în care era tratat.

Gulen a construit o mişcare islamică puternică în Turcia şi nu numai, dar şi-a petrecut ultimii ani acuzat de orchestrarea unei tentative de lovitură de stat împotriva preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, acuzaţii pe care le-a negat.

A fost cândva un aliat al lui Erdogan, dar s-au despărţit în mod spectaculos, iar Erdogan l-a considerat responsabil pentru lovitura de stat în care mai mulţi militari au rechiziţionat avioane de război, tancuri şi elicoptere. Aproximativ 250 de persoane au fost ucise în încercarea de a prelua puterea.

Gulen a trăit în exil autoimpus în SUA din 1999.

Cunoscut de susţinătorii săi drept Hodjaefendi, sau profesor respectat, Gulen s-a născut într-un sat din provincia Erzurum din estul Turciei în 1941. Fiul unui imam, a studiat Coranul de la o vârstă foarte fragedă.

În 1959, Gulen a fost numit învăţător la o moschee din oraşul Edirne, situat în nord-vestul ţării, iar în anii 1960 s-a remarcat ca învăţător în provincia Izmir, situată în vestul ţării, unde a înfiinţat cămine studenţeşti şi mergea la casele de ceai pentru a predica.

Aceste cămine studenţeşti au marcat începutul unei reţele care avea să se extindă în deceniile următoare prin educaţie, afaceri, mass-media şi instituţii de stat, oferindu-le susţinătorilor săi o influenţă extinsă. Această influenţă s-a extins şi dincolo de graniţele Turciei, în republicile turceşti din Asia Centrală, Balcani, Africa şi Occident, prin intermediul unei reţele de şcoli.

Gulen a fost un aliat apropiat al lui Erdogan şi al Partidului AK al acestuia, însă tensiunile crescânde din relaţia lor au explodat în decembrie 2013, când au ieşit la iveală anchete de corupţie care vizau miniştri şi funcţionari apropiaţi de Erdogan.

Procurorii şi poliţiştii din cadrul mişcării Hizmet a lui Gulen au fost consideraţi a fi în spatele investigaţiilor, iar în 2014 a fost emis un mandat de arestare pe numele lui Gulen. Mişcarea sa a fost desemnată grup terorist doi ani mai târziu, după tentativa de lovitură de stat. Gulen a fost acuzat de orchestrarea loviturii de stat.

De atunci, mişcarea lui Gulen a fost sistematic dezmembrată în Turcia, iar influenţa sa a scăzut pe plan internaţional.

Erdogan a descris reţeaua lui Gulen drept trădătoare şi „ca un cancer”, promiţând să o extirpe de oriunde s-ar afla. Sute de şcoli, companii, instituţii media şi asociaţii legate de el au fost închise, iar bunurile confiscate.

Gulen a devenit, de asemenea, o figură izolată în Turcia, denigrat de susţinătorii lui Erdogan şi evitat de opoziţie, care consideră că reţeaua sa a conspirat de-a lungul deceniilor pentru a submina fundamentele seculare ale republicii.

Gulen a condamnat tentativa de lovitură de stat „în termenii cei mai fermi”.

„În calitate de persoană care a trecut prin mai multe lovituri de stat militare în ultimele cinci decenii, este deosebit de insultător să fiu acuzat că am vreo legătură cu o astfel de încercare”, a declarat el.

În cadrul represiunii care a urmat, despre care guvernul a afirmat că i-a vizat pe adepţii lui Gulen, cel puţin 77.000 de persoane au fost arestate şi 150.000 de lucrători ai statului, inclusiv profesori, judecători şi soldaţi, au fost suspendaţi în regim de urgenţă.

Statul a confiscat sau a închis companii şi instituţii media care ar fi avut legături cu Gulen. Guvernul turc a declarat că acţiunile sale au fost justificate de gravitatea ameninţării pe care lovitura de stat a reprezentat-o pentru stat.

Gulen a călătorit în SUA pentru tratament medical, dar a rămas acolo deoarece se confrunta cu o anchetă penală în Turcia. Ankara a încercat mult timp să obţină extrădarea sa din SUA.

Într-un interviu acordat în 2017 agenţiei de presă Reuters în complexul său închis din Munţii Pocono din Pennsylvania, Gulen a declarat că nu intenţionează să fugă din SUA pentru a evita extrădarea.