Legea privind salariul brut minim european, adoptat de Senat. Ce schimbări au fost aduse proiectului

Proiectul de lege care va transpune directiva europeană care stabileşte salariul minim adecvat în Uniunea Europeană (UE), al cărei termen de transpunere este 15 noiembrie 2024, a fost adoptat la Senat, adică prima Cameră sesizată, însă votul final rămâne la deputaţi.

Ceea ce avem azi în faţă e deja a treia variantă de text pe care o analizăm din primăvară şi până acum, susţine avocatnet.ro.

Proiectul de lege pentru stabilirea şi actualizarea salariului minim brut garantat în plată conform directivei europene privind salariul minim adecvat în Uniunea Europeană (UE) a fost adoptat în iunie de Guvern, după care a fost trimis în Parlament, unde a fost discutat şi modificat la Senat, primind luni primul vot.

Textul e însă uşor diferit faţă de forma consultată iniţial, în mai, de redacţia avocatnet.ro, precum şi faţă de forma adoptată de Guvern. Viitorul mecanism prin care se va stabili şi apoi actualiza anual salariul minim în România va ţine cont de puterea de cumpărare, de costul vieţii, de nivelul general al salariilor şi de distribuţia acestora, de rata de creştere a salariilor, dar şi de productivitate. Totodată, se doreşte sancţionarea mult mai dură a celor care nu acordă salariul minim, dar şi clarificarea unor aspecte ce ţin de salarizare.

Termenul din noiembrie reprezintă momentul până la care România trebuie să adopte un mecanism obiectiv şi transparent pentru stabilirea salariului minim, care să ia în considerare puterea de cumpărare, nivelul general al salariilor şi productivitatea la nivel naţional şi dezideratul de a asigura un nivel de trai decent celor extrem de numeroşi care sunt plătiţi la nivelul minimului pe economie.

Site-ul citat mai precizează că, prin această viitoare lege, nu se va stabili o sumă exactă ce va reprezenta salariul minim începând din 2025, ci un mecanism de care Guvernul va trebui să ţină cont în viitor, mecanism care, de altfel, va fi detaliat printr-un proiect de HG ce va veni ulterior noii legi. Concret, proiectul de lege va modifica în principal Codul muncii, precum şi Legea Inspecţiei Muncii.

Criteriile de stabilire şi actualizare a salariului minim brut pe ţară garantat în plată vor include cel puţin:

• puterea de cumpărare a salariului minim, luând în considerare costul vieţii;
• nivelul general al salariilor şi distribuţia acestora;
• rata de creştere a salariilor;
• nivelurile şi evoluţiile productivităţii la nivel naţional pe termen lung (insuficient descrisă însă în proiectele analizate).

Conform avocatnet.ro, procedura prin care se va stabili salariul minim anual va stabili gradul de adecvare a salariului de bază minim brut garantat în plată în funcţie de ponderea acestuia în câştigul salarial mediu brut. Proiectul prevedea iniţial un nivel orientativ al ponderii salariului minim în câştigul salarial mediu brut de 50-52%, însă senatorii au decis să modifice puţin acest interval, cel adoptat fiind de 47 - 52%.

În ceea ce priveşte negocierile colective, continuă site-ul citat, un pilon central în discuţia privind implementarea directivei salariului minim, dar în privinţa cărora România stă foarte prost, proiectul de lege stabileşte că va trebui aprobat la nivel de Guvern un plan de acţiune “pentru promovarea negocierilor colective, cu termene şi măsuri în favoarea creşterii progresive a acoperirii negocierilor colective pentru ameliorarea accesului lucrătorilor la condiţii decente de muncă şi de trai”. E propusă însă revizuirea sa abia odată la cinci ani. Dezideratul exprimat la nivel de proiect este atingerea unei rate de acoperire de 80% a negocierilor colective la nivel naţional.