Guvernul Moldovei: Cetăţenii vor restitui banii fraudaţi din sectorul bancar
alte articole
Guvernul Filip a decis la 26 septembrie, transformarea în datorie de stat a celor 13,5 miliarde de lei oferite de Banca Naţională a Moldovei (BNM) băncilor falimentare după frauda din sistemul financiar-bancar. Astfel, rambursarea banilor este pusă pe umerii cetăţenilor.
Executivul şi-a asumat răspunderea pentru şapte proiecte de legi care ar fi solicitate de Fondul Monetar Internaţional (FMI), cea mai controversată dintre ele fiind Legea despre emisiunea obligaţiunilor de stat pentru a rambursa suma de 13,5 miliarde de lei, rămasă restantă după dispariţia miliardului şi lichidarea Băncii de Economii, Unibank şi a Băncii Sociale.
Potrivit proiectului, Ministerul Finanţelor va emite şi va transmite BNM obligaţiuni de stat în sumă de peste 13 miliarde de lei, pe un termen de până la 25 de ani, cu o rată efectivă a dobânzii de 5% anual.
„Asemenea proceduri de asumare a răspunderii au mai avut loc şi în Guvernul Leancă şi Gaburici, însă timpul a arătat că ele au fost proaste. Asemenea legi nepopulare trebuie să treacă procedura firească - să fie dezbătute şi aprobate în Parlament, deoarece acolo sunt reprezentanţii poporului.
Guvernul este o emanaţie secundară a voinţei poporului. Probabil, acest Guvern nu are altă soluţie în demersurile faţă de FMI, deoarece dezbaterea în Parlament ar stârni multe polemici”, a comentat directorul executiv IDIS Viitorul, Igor Munteanu, potrivit Report.md.
“Prin decizia de astăzi, prin care se aruncă toată datoria pe spatele populaţiei şi aşa sărace, guvernarea a recunoscut că nu vrea să găsească vinovaţii de furtul miliardului şi să recupereze banii de la hoţi” scrie Maia Sandu pe contul său de facebook.
„Ticălos şi dezgustător. Asumarea răspunderii de către Guvernul Filip pentru trecerea la datorie de stat pe 25 de ani a „miliardului” furat este o laşitate! Nu este legal şi constituţional! O aşa decizie poate să ia doar Parlamentul. Domnul Filip repetă greşeala lui Leancă şi va intra în istorie ca cel care a înrobit moldovenii pe zeci de ani” a menţionat şi fostul premier Ion Sturza pe o reţea de socializare.
“Nu putem admite o asemenea batjocură la adresa propriului nostru popor. Avem acumulate peste 100 de mii de semnături împotriva acestei fărădelegi. Mă adresez deputaţilor, să se opună prin toate mijloacele legale, inclusiv printr-o moţiune de cenzură împotriva acestui Guvern ilegitim” a reacţionat Andrei Năstase, liderul Platformei Demnitate şi Adevăr cu referire la decizia luată în cadrul cabinetului de miniştri.
În opinia expertului economic Sergiu Tofilat, decizia Executivului demonstrează că actuala guvernare nu intenţionează să investigheze frauda bancară. În mod normal creditul acordat de BNM celor 3 bănci nu trebuie convertit în datorie publică, dar trebuie recuperate mijloacele băneşti pentru a rambursa creditul.
”Urmează să consolidăm eforturile pentru a învinge la alegerile prezidenţiale. Un preşedinte susţinut de popor va cere Curţii Constituţionale anularea deciziei Guvernului”, a adăugat Tofilat pentru Epoch Times.
După ce şi-a asumat răspunderea pentru pachetul de legi, liderul PSRM Igor Dodon a anunţat că va iniţia o moţiune de cenzură împotriva Guvernului.
Notabil este faptul că anterior, această iniţiativă legislativă a fost dur criticată de către societatea civilă, fiind retrasă din Parlament unde a fost depusă de către Guvern la 8 iunie a.c..
În luna iulie 2016 Centrul de analiză şi prevenire a corupţiei (CAPC) a întocmit un raport de expertiză a legii menţionate, în care se atenţionează că autorul nu a adus informaţii şi cifre privind modul în care au fost utilizate garanţiile acordate de către Guvern BNM în perioada noiembrie 2014 – aprilie 2015. Nota informativă a proiectului nu conţine nicio informaţie privind situaţia reală în sectorul bancar din Moldova şi situaţia recuperării sumelor băneşti fraudate.
În acelaşi context, Centrul Naţional Anticorupţie a subliniat un şir de riscuri pe care le comportă această iniţiativă legislativă care nu rezolvă problema în sine şi nu identifică soluţii privind gestionarea datoriilor. În fond proiectul este unul care afectează grav drepturile şi interesele fundamentale ale cetăţenilor, garantate prin lege.
În total, cabinetul de miniştri şi-a asumat răspunderea pentru şapte legi: Legea pentru redresarea şi rezoluţia băncilor, Legea privind modificarea şi completarea unor acte legislative, conexă cu proiectul de lege pentru redresarea şi rezoluţia băncilor, Legea cu privire la Depozitarul central al valorilor mobiliare şi Legea privind emisiunea obligaţiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat nr.807 din 17.11.2004 şi nr.101 din 01.04.2015.
Totodată, au fost aprobate un şir de modificări şi completări la Legea bugetului de stat, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul curent.
Premierul Pavel Filip a explicat că urgenţa adoptării documentelor este determinată de condiţiile înaintate de FMI pentru semnarea un nou memorandum de finanţare în luna octombrie: „Vă asigur că proiectele vor fi adoptate în formula validată de FMI, iar adoptarea legilor prin asumarea răspunderii Guvernului e coordonată cu Fondul Monetar Internaţional.”
