Curtea Constituţională a Moldovei: Poliţistul nu este obligat să dea explicaţii în cadrul procedurii disciplinare

Curtea Constituţională a Moldovei (CCM) a pronunţat, miercuri, hotărârea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 55 alineatul (2) şi alineatul (8) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului şi punctul 59 cu subpunctele 2) şi 5) şi punctul 65 din Statutul disciplinar al poliţistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 502 din 9 iulie 2013.

Plângerea aparţine unui fost şef adjunct al Secţiei Achiziţii al Inspectoratului General de Poliţie care susţine în sesizarea depusă prin intermediul Curţii de Apel Chişinău că a fost concediat din cauza unor prevederi legale care încalcă Constituţia şi anume dreptul lui de a nu mărturisi împotriva sa, într-o anchetă de serviciu defectuoasă. Totodată, acesta consideră că îi este încălcat dreptul de a nu fi condamnat de două ori pentru aceeaşi faptă.

Potrivit prevederilor legale contestate, audierea poliţistului în cadrul anchetei de serviciu şi consemnarea susţinerilor sale sunt obligatorii, iar aplicarea sancţiunii disciplinare nu exclude răspunderea penală, contravenţională sau civilă.

CCM a admis parţial excepţia de neconstituţionalitate fiind declarate neconstituţionale doar prevederile punctului 59 cu subpunctul 2) şi subpunctul 3) din Statutul disciplinar al poliţistului aprobat prin hotărârea Guvernului nr.502 din 9 iulie 2013 care stipulează că “persoana în privinţa căreia se desfăşoară ancheta de serviciu este obligată: să prezinte explicaţii scrise cu privire la încălcarea comisă” iar în cazul refuzului de a da explicaţii “să motiveze în scris refuzul de a da explicaţii referitor la abaterea disciplinară comisă”.

Curtea a reţinut că aceste prevederi afectează în mod clar dreptul angajatului la tăcere şi a considerat necesar să reitereze că dreptul la tăcere implică dreptul persoanei de a nu fi silită să mărturisească împotriva sa sau să-şi recunoască vinovăţia.

În contextul menţionat, Curtea a constatat că normele cuprinse în Statutul disciplinar al poliţistului, contravin prevederilor legale, afectează dreptul persoanei de a nu mărturisi împotriva sa contrar garanţiilor consfinţite în Constituţie, precum şi în Convenţia Europeană.

Concomitent CCM a statuat că dispoziţia articolului 55 alineatul (8) din Legea cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului şi punctul 65 din Statutul disciplinar al poliţistului nu aduc atingere articolului 21 din Constituţie, deoarece atât abaterea disciplinară, cât şi infracţiunea sunt fapte nepermise, cu urmări antisociale, săvârşite cu vinovăţie, dar care se deosebesc sub aspectul obiectului lor, al gradului de pericol social şi al competenţei în stabilirea faptei şi vinovăţiei.

Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Menţionăm că prevederile care sunt declarate contrare Constituţiei devin nule, iar hotărârea CCM are putere de lege, pentru viitor. Cetăţenii veniţi în faţa Curţii atunci cand au un proces în instanţa de judecată - excepţie de neconstituţionalitate - primesc interpretarea actului atacat, nu şi rezolvarea directă a cauzei. Instanţa de judecată se pronunţă în baza hotărârii CCM.

Potrivit Constituţiei, CCM se pronunţă doar asupra legilor şi altor acte normative, nu şi asupra fondului cauzelor concrete. Totuşi, în cazul în care instanţa concluzionează că o anumită lege, hotărâre de guvern sau alt act normativ încalcă Constituţia, Guvernul este obligat ca în maxim 3 luni să vină în Parlament cu schimbările necesare care decurg din hotărârea Curţii. Iar instanţele de judecată soluţionează cauzele direct în baza celor declarate de CCM.