Curtea Supremă de Justiţie din Moldova: Amânări dubioase pe dosarele Falun Dafa

În toamna anului 2015, Curtea Constituţională din Moldova a luat o decizie care părea să pună capăt campaniei de hărţuire la care au fost supuse, începând din decembrie 2013, Asociaţiile Falun Dafa şi Falun Gong Moldova, sub pretextul că emblema mişcării spirituale chineze ar avea o conotaţie fascistă.

Decizia Curţii Constituţionale a survenit în urma unei sesizări depuse de către deputatul Ştefan Creangă în iunie 2015 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea privind contracararea activităţii extremiste (Legea 54 din 2003).

Considerând incorecte deciziile judecătorilor de a introduce simbolul Falun al şcolii Falun Gong în Registrul materialelor cu caracter extremist şi de a dizolva ONG-urile Falun Dafa şi Falun Gong Moldova, deputatul Ştefan Creangă a depus în vara anului 2015, o sesizare la Curtea Constituţională prin care cerea anularea sintagmei „a unor atribute sau simbolici asemănătoare, până la confundare”, motivând că ar îngrădi „libertatea gândirii, a opiniei, precum şi libertatea exprimării în public prin cuvânt, imagine sau prin alt mijloc posibil”.

Conform procedurii civile, Hotărârea Curţii Constituţionale din 23 noiembrie 2015 oferea posibilitate reprezentanţilor celor două ONG-uri, timp de trei luni să depună o cerere de revizuire a hotărârii Curţii Supreme de Justiţie, privind declararea simbolului Falun ca având conotaţie extremistă şi a hotărârii privind dizolvarea activităţii asociaţiilor. Cele două dosare se află şi acum pe masa Curţii Supreme de Justiţie. La 11 mai a avut loc cea de-a treia şedinţă de judecată care a fost din nou amânată pentru 15 iunie 2016.

Modificări nesemnificative

Între timp, 13 deputaţi din fracţiunea democrată au depus în Parlament un proiect de lege pentru modificarea Legii privind contracararea activităţii extremiste. Potrivit acestora, litera b) din Legea 54 ar trebui modificată în felul următor: „propagarea şi răspândirea în public a atributelor sau simbolicii fasciste, naziste, rasiste sau xenofobe, a unor atribute sau simbolici analogice cu atributele menţionate sau care conţin elemente identice ce pot duce la confundarea cu acestea”.

Notabil este faptul că anterior deciziei CC, litera b) din Legea cu privire la contracararea activităţii extremiste suna astfel: „propagarea şi demonstrarea în public a atributelor sau a simbolicii naziste, a unor atribute sau simbolici asemănătoare, până la confundare, cu atributele sau simbolica nazistă”.

Înainte de a propune spre votare acest proiect de lege, cei 13 deputaţi au analizat detaliat prevederile Curţii Constituţionale care a punctat clar că „în lipsa indicării precise în articolul din Lege a listei sau a noţiunii care constituie atribute şi simboluri naziste, prevederile acestuia devin imprecise şi neclare, astfel încât nu permit cetăţenilor să înţeleagă care simboluri sunt interzise, care sunt asemănătoare cu cele naziste şi în acelaşi timp acordă instanţelor judecătoreşti o marjă de discreţie extrem de largă în aplicarea acestora”.

Polemica este artificială şi creată de Beijing

Cele două Asociaţii au fost înregistrate în modul stabilit cu câţiva ani înainte, iar conform unei hotărâri judecătoreşti definitive din anul 2010 şi a mai multor analize, simbolul nu denotă niciun fel de conotaţii naziste. Ideologia mişcării spirituale Falun Gong - cunoscută şi sub numele de Falun Dafa - nu este nici ea de inspiraţie nazistă sau bazată pe ura interetnică - ci chiar dimpotrivă, promovează trei caracteristici: adevăr, bunătate toleranţă - ca principii fundamentale pentru aderenţi.

Deşi a fost răspândită în China anilor 1992-1998 inclusiv cu ajutorul agenţiilor de stat ale Chinei, conducerea comunistă de la Beijing a devenit cu timpul din ce în ce mai îngrijorată de popularitatea imensă de care se bucură mişcarea spirituală, decizând, în iulie 1999, să o interzică şi să înceapă o campania naţională de arestări, torturi şi crime împotriva aderenţilor.

Campania dusă de regimul comunist împotriva aderenţilor Falun Gong a mers până într-acolo încât a fost organizată o industrie secretă de recoltare pe viu a organelor aderenţilor închişi în lagăre de muncă. Conform unei anchete efectuate de Epoch Times şi preluată de investigatori profesionişti, numeroşi deţinuţi în lagărele de muncă din China, asociate spitalelor militare, sunt ţinuţi cu analizele la zi, pentru a fi sacrificaţi în momentul în care există cereri pentru organe pe piaţa neagră a transplanturilor din China.

În paralel cu persecuţia internă, care continuă şi astăzi, în afara Chinei regimul comunist este angajat în mod uzual în activităţi de spionaj şi demonizare a aderenţilor Falun Gong din toată lumea, mai ales atunci când aceştia expun crimele care se petrec pe teritoriul celei mari supraputeri comuniste.

Şedinţe amânate intenţionat – o regulă pentru RM

Potrivit doctorului în drept Dumitru Roman Legea cu privire la contracararea activităţii extremiste a fost adoptată de Parlamentul RM în 2003 „când persecuţia aderenţilor Falun Gong din China luase o amploare deosebită, iar Ambasada Chinei [la Chişinău] înainta autorităţilor R. Moldova solicitări privind neînregistrarea asociaţiilor Falun Dafa şi Falun Gong cu scopul de a ascunde crimele pe care regimul desfăşura în China - şi care continuă până în prezent”.

În opinia acestuia, amânarea nejustificată a îndeplinirii unei hotărâri a Curţii Constituţionale denotă o încălcare gravă, întrucât CC a constatat încălcarea dreptului la libera exprimare şi la asociere. „Din anumite considerente necunoscute de noi, întrucât nu avem acces la dosar pentru a şti care este motivaţia CSJ în amânarea luării unei decizii finale, putem doar deduce că justiţia în Moldova nu este independentă şi încearcă prin orice metode tergiversarea examinării dosarelor, sub influenţa factorului politic şi a presiunilor venite din partea Ambasadei Chinei”, a declarat Roman Dumitru.

Contactat telefonic de reporterul Epoch Times, avocatul Roman Zadoinov nu a fost deloc surprins de acţiunile Curţii Supreme de Justiţie privind amânarea şedinţelor de judecată, menţionând chiar că acest lucru este o regulă pentru justiţia din Moldova.

„De obicei judecătorii se orientează după situaţie. Dacă au posibilitatea să aştepte emiterea deciziei, ca regulă în Republica Moldova şedinţele sunt amânate, nefiind examinate în fond. Nu mă miră faptul că judecătorii amână, ei aşteaptă ori schimbarea legislaţiei ori anumite indicaţii. Ca regulă, dacă există vreun interes, justiţia 100 % nu este echitabilă”, a subliniat Zadoinov.

Mai mult decât atât, avocatul nu exclude faptul că proiectul de lege înaintat de deputaţii democraţi în Parlament ar putea avea legătură cu creditul anunţat de autorităţile chineze, dar care nu a fost încă acordat.

„Cu părere de rău în RM nu există o transparenţă în luarea deciziilor din partea politicienilor. Noi nu cunoaştem pe ce se bazează politicienii atunci când vin cu anumite propuneri de modificare a legislaţiei sau atunci când iau credite. Ce fel de tratative s-au dus atunci când s-a decis acordarea unui credit sau a altor favoruri pentru RM, noi nu cunoaştem aceste detalii deoarece ele nu se fac publice”, a punctat avocatul.

Procesul intentat împotriva celor două Asociaţii din Moldova este considerat o încălcare flagrantă a drepturilor omului, ajungând în atenţia Biroului de la Chişinău al Înaltului Comisar al ONU.