Liderul PAS: Diaspora are un cuvânt de spus în alegerea guvernării Moldovei

Preşedinta Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), Maia Sandu, susţine că guvernarea actuală nu doreşte implicarea cetăţenilor basarabeni din afara ţării în procesele importante din Moldova şi nici nu asigură respectarea drepturilor acestora.

“Obstacolele puse de guvernanţi se ţin lanţ. Iniţial, am constatat că, la modul practic, diaspora nu poate semna în susţinerea unui candidat la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. De asemenea, cei din diaspora nu pot face donaţii sau achita cotizaţiile pentru partidul pe care îl susţin” scrie Maia Sandu într-o postare pe contul său de facebook.

Liderul PAS informează că a fost sesizată Curtea Constituţională (CC) în privinţa legii care interzice cetăţenilor din diaspora să plătească cotizaţii şi să facă donaţii partidelor politice prin ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate .

“Interdicţia în cauză încalcă principiul egalităţii în faţa legii, suprimă dreptul la asociere şi este contrară recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi altor instituţii internaţionale.”

Maia Sandu consideră că, doar finanţarea transparentă a partidelor politice din donaţii mici, inclusiv din partea cetăţenilor din diaspora, va dărâma dependenţa politicului faţă de interesele perfide ale oligarhilor, iar cei din diaspora, au un rol important în dezvoltarea Moldovei şi trebuie să aibă un cuvânt de spus în alegerea guvernării.

Menţionăm că, potrivit prevederilor art. 26 alineatul (6) litera b) ale Legii privind partidele politice se interzice finanţarea, prestarea unor servicii cu titlu gratuit ori susţinerea materială sub orice formă, directă şi/sau indirectă, a partidelor politice de către persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova din veniturile obţinute din afara ţării.

Eugeniu Laşco, cetăţean al Republicii Moldova cu domiciliu permanent în Republica Italiană, a acţionat în judecată Partidul Politic PAS pentru că a refuzat să accepte donaţia reclamantului. În acest context, Maia Sandu a depus la CC o sesizare privind excepţia de neconstituţionalitate a acestei norme legale menţionând că interzicerea cetăţenilor Moldovei de a contribui la finanţarea partidelor, pornind de la simplul fapt că ei nu domiciliază în ţară, reprezintă o măsură care înfrânge principiul egalităţii cetăţenilor statornicind în detrimentul celor ce domiciliază în străinătate, o discriminare inacceptabilă în lumina articolului 16 alineatul (2) din Constituţie.

O asemenea prevedere legală nu poate fi interpretată altfel decât o veritabilă sancţiune pentru cei care nu au domiciliul în Moldova. Interdicţia îndreptată împotriva unui million de cetăţeni nu poate fi nicidecum considerată ca fiind una proporţională.

Prin impunerea, pentru cetăţenii din diaspora, a prohibiţiei de a finanţa, prin cotizaţii sau donaţii, partidele politice, inclusiv ai căror membri sunt, are loc interzicerea calităţii de membru de partid, prin ce se încalcă şi dreptul la asociere, deşi Legea privind partidele politice nu interzice cetăţenilor din afara ţării să fie membri de partid. Cu toate acestea, dreptul la asociere devine unul iluzoriu, fiindcă pentru neplata cotizaţiilor persoana poate fi sancţionată cu retragerea calităţii de membru al partidului.

De menţionat că, punctul 10 din Ghidul şi Raportul Comisiei de la Veneţia privind finanţarea partidelor politice stabileşte că interdicţiile referitoare la finanţarea din exterior nu se referă la cetăţenii statului care domiciliază în străinătate. Interdicţiile care vizează finanţarea partidelor de către cetăţenii din diaspora au fost introduse în anul 2015, după ce în anul 2014 concurentul electoral Renato Usatîi a fost exclus din cursa electorală parlamentară, deoarece a cheltuit pentru acţiuni preelectorale şi electorale resurse financiare provenite din Federaţia Rusă.