Fiul lui Jiang Zemin, luat la verificări financiare. Fostul dictator comunist tot mai aproape de sfârşitul inevitabil

Revista Zheng Ming din Hong Kong a relatat de curând că Departamentul de control disciplinar al Partidului Comunist Chinez a avut o discuţie oficială cu fiul cel mare al lui Jiang Zemin - Jiang Mianheng - în urma căreia acesta urmează să îşi declare averea şi să explice în mod clar de unde provin sumele exorbitante pe care a reuşit să le strângă.

Jiang Mianheng, fiul fostului dictator chinez, este considerat împăratul telecomunicaţiilor din China şi ”naşul” lumii afacerilor din Shanghai. Mianheng a beneficiat de contracte super avantajoase semnate de companiile occidentale care se grăbeau să intre pe piaţa chineză în anii 2000, sperând să facă profituri exorbitante.

Fiul fostului dictator Jiang Zemin, cel despre care se afirmă că a ridicat corupţia din sânul Partidului la rang de religie oficială, a început să fie vizat de Xi Jinping imediat după ascensiunea acestuia la putere în 2013. Surse interne ale Epoch Times au declarat că un grup obscur de putere din cadrul Partidului, numit banda din Shanghai, coagulat în jurul lui Jiang Zemin, a organizat cel puţin două lovituri de stat (eşuate) împotriva proaspătului lider comunist.

La sfârşitul lui aprilie, Zheng Enchong, avocat şi activist pentru drepturi civile din Shanghai, declara pentru Epoch Times că familia lui Jiang Zemin se afla deja sub control şi că regimul comunist pregăteşte un proces împotriva acesteia.

Avocatul este cunoscător al afacerilor murdare din Shanghai. În peste 500 de cazuri, el a avut curajul (nebunesc?) să reprezinte în Justiţie victimele exproprierilor din marile proiecte ale Shanghai-ului. Aceste acţiuni introduse în Justiţia chineză - bolnavă cum este - i-au asigurat până la urmă, după cum era şi de aşteptat, un loc într-o închisoare. Momentan el a fost eliberat condiţionat, aflându-se în arest la domiciliu şi poate acorda doar interviuri.

Zheng Enchong este de părere că victimele campaniei anti-corupţie din China sunt încercuite după o reţetă clară: ”Mai întâi mass media dezvăluie scandalul de corupţie din jurul persoanei respective şi a familiei sale. Apoi victima este scoasă în public, pentru a arăta că nu i s-a întâmplat nimic şi pentru ca acoliţii săi să se simtă în siguranţă. După aceea se declanşează investigaţii împotriva tuturor oamenilor săi de încredere şi a membrilor familiei - ştiut fiind că deseori oligarhii îşi construiesc afacerile pe structuri de tip clan. Apoi victima este ţinută la distanţă de ochii publicului, deşi nu va fi închisă imediat. După un timp apare vestea că personajele sunt ţintele unei anchete” explică Xia.

De aceea, avocatul concluzionează: nu va mai dura mult până când Xi Jinping va declara în mod oficial prăbuşirea lui Jiang Zemin.

Un alt indiciu al faptului că are loc un atac asupra celui mai apropiat cerc al lui Jiang a fost, de asemenea, scos în evidenţă de către Zheng Ming: este vorba de Liu Yunshan, Ministru al Propagandei pe funcţie, unul dintre membrii marcanţi ai bandei din Shanghai, şi urmaş plantat de Jiang Zemin în Biroul Politic.

Se afirma în presă, zilele acestea, că Liu Yunshan ar fi încălcat grav disciplina şi regulile de Partid. El ar fi ”organizat activităţi contrare principiilor Partidului Comunist”. Articolele din presă la adresa sa sugerează chiar învinuirea de tentativă de lovitură de stat.

Cheia luptei de putere din China? Crimele în masă comise de Partid împoriva Falun Gong se răzbună

Campania anti-corupţie începută de Xi Jinping imediat după ungerea sa ca lider al Partidului Comunist tratează tema corupţiei doar la suprafaţă. De pe vremea lui Deng Xiaoping, corupţia din sânul Partidului a devenit în mod oficial motorul principal al funcţionării Partidului. După strivirea, în 1989, cu ajutorul tancurilor, a mişcării studenţeşti care cerea tocmai eradicarea corupţiei, motto-ul "a te îmbogăţi este glorios" - afişat pe bannere în toate marile oraşe chineze - a devenit atât crezul oficial al oligarhilor chinezi, cât şi dovada cea mai crasă că banda criminală pe care Mao Tsedun a urcat-o la conducerea Chinei nu are nici cea mai mică grijă de poporul în numele căruia a ucis zeci de milioane de oameni.

Xi Jinping, ca oficial de vârf al Partidului, cu ani de navigaţie în apele primejdioase ale Biroului Politic, nu are cum să-şi facă iluzii că poate stârpi corupţia din sânul Partidului. Corupţia este exact factorul prin care Partidul îşi asigură loialitatea membrilor săi, iar modul în care campania anti-corupţie a lui Xi Jinping a ales "din întâmplare" doar anumiţi potentaţi chinezi - principalii lideri implicaţi în persecuţia Falun Gong - arată că totul nu este decât o nouă epurare politică la vârf.

O scurtă analiză arată că Xi Jinping îi vizează doar pe membrii bandei din Shanghai, proptiţi de Jiang Zemin în posturi cheie după plecarea sa de la conducerea Partidului - oameni care au mâinile pătate cu sânge, luând parte în mod activ la crimele în masă declanşate de Jiang Zemin în 1999 împotriva mişcării spirituale - care se bucura atunci de o imensă popularitate. Aproape toţi funcţionarii de rang înalt care au ajuns până acum în spatele gratiilor în urma campaniei anti-corupţie, au avut o contribuţie substanţială în persecutarea Falun Gong.

Faptul că anchetatorii lui Xi Jinping au ajuns la uşa fiului cel mare al fostului dictator ar fi fost de necrezut în China, cu cinci ani în urmă. Dar China se schimbă. Condamnarea magnatului Bo Xilai, a fostului ţar al Securităţii chineze, Zhou Yongkang, a mai multor generali şi a unor conducători ai Biroului 610, organizaţia de tip Gestapo a Chinei, au trimis deja şocuri masive în rândul societăţii chineze, care aşteaptă în semi-paralizie să înţeleagă încotro se va îndrepta viitorul Chinei.

Pentru moment, Xi Jinping îşi urmează planul "pas cu pas". Pentru a crea un avânt în cadrul populaţiei, pe 1 mai 2015 a emis o mică modificare a legii care reglementează faptul că în viitor la orice denunţ poate fi deschis un proces, fără obişnuita verificare "politică" necesară până acum. Peste 200.000 de chinezi din interiorul Chinei l-au denunţat pe Jiang Zemin pentru ”genocid” şi ”crime împotriva umanităţii”.

Iar din afara Chinei, au fost trimise peste un milion de denunţuri.