EXCLUSIV. Consecinţele exploatării hidrocarburilor de la Dudeştii Vechi: apă radioactivă şi cancere (interviu)

Pe 28 iulie, la Dudeştii Vechi, în vestul judeţului Timiş, a avut loc o dezbatere publică pe tema gazelor de şist, prilejuită de prospecţiunile care urmează să se facă în zonă. Adunarea a avut ca scop informarea locuitorilor comunei cu privire la consecinţele explorării şi exploatării gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice şi a impactului asupra mediului. Reprezentanţii NIS Petrol au transmis cetăţenilor că ei nu caută gaze de şist, ci petrol şi gaze. Inginerul geolog Mircea Goloşie a făcut o prezentare pe scurt a zonei din perspectiva geologiei, seismicităţii şi radioactivităţii. El explică într-un interviu acordat Epoch Times care este legătura dintre exploatările convenţionale de până acum, radioactivitatea apei şi numeroasele îmbolnăviri de cancer pulmonar ale localnicilor. „Se minte că se lucrează pe gaze convenţionale – petrol, dar la 3 km adâncime acestea nu mai există. Până la 1,5 km sunt hidrocarburi convenţionale, iar mai departe sunt cele de şist”, susţine geologul.

Epoch Times: Ce efecte au avut exploatările convenţionale asupra comunei Dudeştii Vechi şi a celor din vecinătate?

Istoria de exploatare în această comună este relativ veche. Petrolul ”roade” foarte bine din minereul de uraniu şi aici sunt zone în care la 8-9 metri în pământ sunt straturi uranifere. Noi am avut sonde până la 3.000 de metri şi am dat în gaze de şist. Atunci nu se vorbea de radioactivitate. Veneau cei de la Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN), semnau nişte hârtii şi cu asta era gata. Se ştie că ţiţeiul care vine din Irak este radioactiv, se ştie că în zona Midia-Năvodari sunt deşeuri asfaltice care nu pot fi folosite din cauza radioactivităţii ridicate.

În Timişoara avem o zonă radioactivă tocmai din cauza acestui gaz. Circa 10 hectare îngrădite în Pădurea Verde. Am avut apoi un accident la Beba Veche din cauza forajelor. Nu s-a mers pe foraj orizontal şi vertical – n-am avut astfel de tehnologii. Mergeam mai mult pe sonde înclinate pentru a putea străbate cât mai mult prin gazul acesta de şist. Noi am încercat să exploatăm gaze de şist, dar nu cu tehnologia care se aplică acum. Am încercat, dar am avut necazuri.

E.T.: Ce risc seismic are zona?

Sunt foarte multe plăci tectonice fracturate mărunt de tot şi zona din Vest este declarată din 1992 cu acelaşi nivel de seismicitate ca şi Vrancea, până la 8,2 dacă nu mă înşel. Fracturarea hidraulică poate provoca aceste cutremure. Injectarea acestor substanţe chimice care sunt puţin uleioase poate duce uşor la dislocarea unor plăci.

Zona seismică din Vest este cel mai puternic afectată de cutremure de suprafaţă acum. Un cutremur de adâncime are 200 de km până ajunge sus. Aceeaşi forţă dacă o aplici la 3 km este un dezastru. Oricât de mică este forţa, ajunge puternic la suprafaţă. Nu trebuie umblat la aceste plăci tectonice.

Se minte că se lucrează pe resurse convenţionale – petrol, dar la 3 km adâncime acestea nu mai există. Până la 1,5 km sunt hidrocarburi convenţionale, iar mai departe sunt cele de şist. Explorarea pe care o fac nu afectează cu nimic – este primul deget pe care ţi-l întind şi apoi îţi iau toată mâna. Ei spun că fac numai cercetare, deşi contractele sunt de explorare-dezvoltare-exploatare. Firma care a venit făcea într-adevăr numai cercetare, pentru că n-avea forţă. Tot ruşii sunt în spate – NIS şi Gazprom. Gazprom a cumpărat 60% din acţiunile NIS şi are practic tot Vestul ţării în mână.

În al doilea rând, se minte la nivel guvernamental că se scoate toată cantitatea de gaz de şist şi că avem nevoie de gazul rusesc. Nu e adevărat, noi în prezent producem mai mult gaz decât consumăm şi exportăm fără control cam 30% din ce producem. De aceea cred că este bine ca gazele de şist să mai rămână în pământ până găsim tehnologia adecvată.

E.T.: Cum se explică incidenţa mare de cancer pulmonar din prezent în regiune?

Se minte la nivel guvernamental că se scoate toată cantitatea de gaz de şist şi că avem nevoie de gazul rusesc. Nu e adevărat, noi în prezent producem mai mult gaz decât consumăm şi exportăm fără control cam 30% din ce producem.

Se datorează numai gazului. Am făcut măsurători la gazul care apare la gura sondei, iar acesta conţine mult radon şi toron. Acestea sunt radioactive, nu ard şi sunt mai grele decât aerul de 17 ori. Ele ajung în pivniţele oamenilor, la nivelul solului. Medicii din localitate au spus că nu au văzut nicio radiografie pulmonară curată de mulţi ani. Nu fumează toată localitatea.

E.T.: Ce ar însemna exploatarea prin fracturare hidraulică pentru sursele de apă din regiune? E adevărat că apa are în prezent un grad mare de radioactivitate?

Da, acum avem probleme cu apa – în câteva zone aceasta arde la chiuvetă. Aceste probleme se datorează gazelor de şist şi nu este o exploatare masivă, ci 2-3 sonde. Sonda din satul Pordeanu este la câţiva metri de case.

Legat de consecinţele pentru comună, nivelul de cancere este deja dezastruos şi va fi amplificat. A doua problemă mare este că vor dispărea sursele de apă – aditivii chimici din fluidul de foraj nu-i mai poţi controla. În plus, se vor rupe drumurile cu camioane încărcate cu 70-80 de tone.

Agricultura va avea de suferit şi locuri de muncă nu se vor crea – poate unul sau două de paznic, în rest localnicii îşi vor pierde şi mâncarea şi locul de muncă. Faptul că aceşti oameni rămân cu ochii în soare nu interesează pe nimeni. Oamenii de ştiinţă au început să priceapă şi rămân şocaţi de inactivitatea guvernului în acest domeniu, în condiţiile în care vânzarea licenţelor a început din 2005, nu de acum. Eu am fost împotriva curentului anti-şist până anul trecut când am început să cred că se urmăreşte exterminarea populaţiei prin aceste exploatări. Mai mult, la noi s-a cărat pământ arabil fertil cu bascula şi s-a dus în Italia şi au pus în loc unul neroditor şi nimeni n-a zis nimic.

La Buziaş alt necaz – au închis două fabrici de ape minerale şi a rămas vestul ţării fără sursă de apă. Dacă se întâmplă un dezastru ceva, noi nu mai avem nici apă minerală. Suntem legaţi prin calea ferată de Deva printr-un tunel care se mai prăbuşeşte, iar podul spre Mureş are restricţie de viteză acum. Dacă se întâmplă să fim izolaţi, nici nu putem aduce apă minerală.

Mircea Goloşie este inginer geolog şi specialist în zone radioactive.