Bruxelles: nou grup de lobby pentru fracturare hidraulică. Estul Europei - cobaii

Bruxelles-ul a găzduit marţi, în clădirea Charlemagne, aparţinând Comisiei Europene, lansarea "European and Technology Network on Unconventional Hydrocarbon Extraction",un for lansat Comisia Europeană, care să se ocupe de extragerea hidrocarburilor neconvenţionale, din care fac parte şi mult controversatele gaze de şist.

Lansarea a avut loc în cadrul unui eveniment deschis publicului, patronat de Comisia Europeană, care informase în prealabil că respectiva reţea va fi înfiinţată pentru a "continua cumularea de date referitoare la tehnologiile de extracţie a hidrocarburilor neconvenţionale şi pentru a reduce şi mai mult impactul potenţial asupra sănătăţii şi mediului”.

Oficial, această reţea îşi propune să aducă laolaltă membrii ai industriei, ai mediului academic, cercetători cât şi membrii ai societăţii civile, pentru a strânge, analiza şi verifica rezultatele proiectelor de explorare, cât şi pentru a evalua dezvoltarea tehnologiilor folosite în astfel de proiecte. Neoficial însă, reţeaua este un grup de lobby, fiind deja în favoarea fracturării hidraulice, prezentată în cadrul forumului ca un fel de 'panaceu' al aproape tuturor suferinţelor (economice) ale bătrânului continent.

Reţeaua va fi înfiinţată şi gestionată un Joint Research Centre, în traducere un Directorat General al Comisiei Europene, aflat în responsabilitatea Comisarului European pentru Cercetare, Inovare şi Ştiinţă) în strânsă colaborare cu Directoratele Generale de Mediu (DG Environment) şi cu cel al Energiei( DG Energy), implicând totodată şi Directoratul General Cercetare şi Inovare( DG Research & Innnovation), Clima (DG Clima) şi DG Enteprise and Industry (DG ENTR).

Fracturarea hidraulică, 'panaceu'. Dependenţa energetică de ruşi, simplu slogan

Cu excepţia unui singur discurs, cel al preşedintelui EuroGeo Surveys, care a amintit şi despre riscurile presupuse de fracturarea hidraulică, menţionând cantităţile uriaşe de apă folosite atât la explorare cât şi la fracturarea ulterioară, cât şi apa reziduală rezultată, care trebuie tratată corespunzător, toate discursurile au pus acentul pe «revoluţia gazelor de şist » din Statele Unite, prezentată ca un succes zdrobitor al industriei şi economiei americane, având ca rezultat crearea mii de locuri de muncă, ieftinirea preţului la gaze etc. Nu s-au amintit, nici măcar în treacăt, studiile independente care vin tot din Statele Unite, care toate indică impactul catastrofal al fracturării hidraulice de mare volum asupra mediului şi asupra sănătăţii oamenilor şi animalelor.

Fără excepţie, vorbitorii au avut discursuri favorabile fracturării hidraulice, tehnologie care, reamintim, prespune injectarea în sol a unor cantităţi uriaşe de apă aditivată cu substanţe chimice, multe dintre acestea toxice, altele de-a dreptul cancerigene, conform studiilor de specialitate, unele dintre ele aparţinând, culmea, chiar Comisiei Europene ce prezidat evenimentul de ieri.

Problema fracturării hidraulice s-a pus în termeni de «când » şi nicidecum de «dacă», mult controversata tehnologie părând să fie o certitudine a tuturor celor care au luat cuvântul de la tribună, aceştia prezentând-o, în mod unanim, ca fiind soluţia la problemele cu care se confruntă Europa vizavi de resursele energetice şi de independenţa faţă de gazele ruseşti.

Observaţiile unei alte activiste din România, care a atras atenţia asupra contradicţie între modul extrem de roz în care fuseseră prezentate beneficiile aduse de fracturarea hidraulică în SUA şi faptul că din ce în ce mai multe state interzic această tehnlogie, inclusiv state din SUA, au stârnit replici indignate din partea celor din sală care susţinut că acest lucru nu ar fi adevărat.

Straniu, dar participanţii la conferinţă, nume grele în Comisiei Europene, nu păreau să ştie că pe 30 iunie, Curtea Supremă a statului New York, unul dintre cele mai mari câmpuri de fracking, despre care oficialii europeni afirmau că ar fi adus beneficii, a emis o decizie prin care va permite autorităţilor locale să emită acte prin care să interzică fracturarea hidraulică pe teritoriul lor. New York este al doilea stat din Nord-Estul SUA, după Pennsylvania, care dă dreptul comunităţilor locale de a decide asupra interzicerii sau acceptării fracturării hidraulice pe teritoriul lor iar Tribunalul din Colorado examinează şi el această problemă. Până acum, peste 40 de comunităţi locale din statul New York au permis forările prin fracturare hidraulică, în timp ce mai mult de 150 de oraşe şi municipii au introdus un moratoriu asupra fracturării, în ultimii 6 ani (conform Wall Street Journal şi USA Today).

'Beneficiile' fracturării hidraulice şi independenţa energetică de ruşi

Cât despre beneficiile aduse de fracturarea hidraulică în USA, vorbitorii au omis de asemenea să spună că există deja patru state americane în care apa a fost contaminată cu radiu, arsenic şi alte substanţe – perturbatori endocrini care afectează dezvoltarea umană şi fătul şi că în Pennsylvania, Utah sau Colorado, unde apa a fost contaminată, s-a înregistrat o rată de mortalitate mai mare a noilor născuţi, malformaţii şi alte probleme în comunităţile aflate în apropierea perimetrelor de foraj.

Dealtfel, din cei aproximativ 400 de ocupanţi ai sălii, 99% erau reprezentanţi ai companiilor europene de gaze şi petrol, oameni care şi-au exprimat chiar frustrarea vizavi de faptul că în unele ţări din care proveneau ( Franţa) fracturarea hidraulică a fost interzisă «fără nicio dată certă», după cum reproşa reprezentantul firmei Total. De altfel gigantul total este atât de interesat de binele Europei şi de reducerea dependenţei de ruşi încât recent a semnat un acord cu Lukoil – a doua companie petrolieră a Rusiei – pentru a explora după ţiţei şi gaze. Cu acea ocazie (Forumul Internaţional de la St. Petersburg, desfăşurat în plină criză a Ucrainei) Cristophe de Margerie, a depus eforturi pentru a ii reasigura pe colaboratorii ruşi de determinarea companiei sale.

Mai mult, conform presei, Total se pregăteşte să se retragă din proiectul gazoductului Trans Adriatic Gas Pipeline (TAP), menit să reducă dependenţa Europei de gazul natural rusesc.

Ţările est-europene, cobai

Merită remarcat că, pentru a-şi construi viitoarea bază de date comisia îşi va colecta date pe baza cărora "se va evalua şi decide în consecinţă" din ţări în care se fracturează ori se va fractura, practic din ţările Europei de Est ce vor folosi drept "cobai" în acest experiment, cum au remarcat două activiste de mediu aflate în sală, respectiv dna. Marina Ştefan, româncă ce a mers la Bruxelles special pentru acest evenimente şi irlandeza Geraldine Ring.

Cu excepţia celor două activiste, nimănui nu a părut însă să-îi pese de acest aspect. Leitmotivul acestei prime conferinţe, reluat aproape invariabil de fiecare vorbitor, a fost faptul că Europa are nevoie de noi surse de energie şi că, în consecinţă, gazele de şist sunt o necesitate în contextul actual, reprezentând o nouă sursă de energie, una "verde" şi, mai mult, un panaceu pentru toate suferinţele economice ale acestui continent.

Articol scris pentru Epoch Times