Cum influenţează lobby-ul pro-fracking deciziile Bruxelles-ului

Companii petroliere şi grupuri de lobby au demarat o ofensivă ascunsă de influenţare a instituţiilor europene pentru a împiedica elaborarea unor reglementări mai stricte de mediu privind gazele de şist, conform unui raport publicat recent de Friends of the Earth Europe, cea mai mare reţea de activism civic din Europa, reunind 30 de organizaţii naţionale şi mii de organizaţii locale.

Raportul ”Fracking Brussels” prezintă activităţile unor mari companii precum Shell, Total şi ExxonMobil, precum şi ale unor grupuri de lobby de business, BusinessEurope şi OGP. Asociaţii ale industriei petroliere, agenţii de PR, firme de avocatură, rapoarte ştiinţifice plătite de industrie, chiar şi membri ai Parlamentului European, guverne naţionale şi chiar José Barroso, fostul preşedinte al Comisiei Europene, au fost folosite pentru a promova interesele industriei de gaze de şist şi pentru a submina opoziţia la adresa exploatării gazelor de şist.

Antoine Simon, activist anti-gaze de şist de la Friends of the Earth Europe, explică în comunicatul de presă care anunţă lansarea studiului că “ofensiva ascunsă a industriei de petrol şi de gaze a reuşit să amuţească preocupările bine documentate privind pericolele fracturării hidraulice. A trecut cu vederea numărul din ce în ce mai mare de studii ştiinţifice privind riscurile de mediu, economice şi privind sănătatea publică asociate exploatării gazelor de şist şi subminează opoziţia pan-europeană din partea cetăţenilor împotriva hidrocarburilor neconvenţionale”.

Raportul Friends of The Earth, arată că reprezentanţii instituţiilor europene au avut numeroase întâlniri cu diverşi lobby-işti din industria de extracţie a gazului, pe când activiştilor anti-fracking şi ONG-urilor de protecţie a mediului li s-a acordat mult mai puţin timp pentru a-şi prezenta argumentele legate de riscurile economice, sociale şi de mediu ale exploatării gazelor de şist. Factorii de decizie la nivel european au avut de 10 ori mai multe întâlniri cu industria de fracturare, comparativ cu organizaţiile care reprezintă interesele cetăţenilor.

Potrivit studiului Friends of the Earth, lobby-iştii gazelor de şist s-au pronunţat public pentru garanţii de mediu; dar în spatele uşilor închise au făcut un lobby puternic pentru ca acestea să fie slăbite. Ei au plătit studii realizate de experţi afiliaţi marilor companii pentru a convinge oficialii europeni că riscurile exploatării gazelor de şist prin fracturare hidraulică sunt minore. Astfel s-a dezvoltat o adevărată cultură a “frackademiei”, cu studii plătite de industrie.

Scopul final al acestei ofensive de lobby este împiedicarea şi pe viitor a reglementării europene a exploatării gazelor de şist, astfel încât aceste probleme să rămână de competenţa statelor naţionale, care pot fi uşor influenţate de marii investitori străini. Mai mult, companiile de gaze de şist americane vor să folosească negocierile în curs legate de Tratatul de liber schimb transatlantic (TTIP) pentru a înlătura bariere în calea afacerilor lor precum obligativitatea studiilor de impact în privinţa mediului sau cerinţa de a consulta comunităţile locale în privinţa exploatărilor. Deocamdată lobby-ul pro-gaze de şist a reuşit să blocheze reglementări mai dure privind studiile de impact de mediu şi o propunere a DG Mediu care viza elaborarea unei directive-cadru la nivel european privind riscurile exploatării gazelor de şist precum poluarea apei sau folosirea aditivilor chimici.

Scopul final al acestei ofensive de lobby este împiedicarea şi pe viitor a reglementării europene a exploatării gazelor de şist, astfel încât aceste probleme să rămână de competenţa statelor naţionale, care pot fi uşor influenţate de marii investitori străini.

Autorii raportului concluzionează că în absenţa unor reguli puternice privind lobby-ul la nivel european, decidenţii UE sunt capturaţi de grupurile de lobby, iar mulţi dintre ei sunt în situaţie de conflict de interese. Ei au lucrat mai întâi în industrie sau dimpotrivă activează în instituţiile europene o vreme, iar apoi devin lobby-işti pe lângă acestea, folosindu-şi contactele şi influenţa. Pe de altă parte, grupurile de lobby nu sunt obligate să se înregistreze în Registrul de transparenţă comun al Comisiei Europene şi Parlamentului European.

“Procesul legislativ a fost luat prizonier de către interese private. Acestea au creat un climat de dezinformare finanţat de industrie, care prezintă gazele de şist drept o resursă responsabilă – acest lucru neputând fi mai neadevărat. Comisia Europeană trebuie să pună interesele cetăţenilor şi ale planetei deasupra profiturilor marilor companii, prin redeschiderea discuţiei despre reglementarea fracturării hidraulice”, explică în acest sens Antoine Simon.

Friends of the Earth recomandă Comisei Europene să redeschidă discuţiile legate de reglementarea exploatării gazelor de şist, să transforme actualele recomandări către statele membre în acest domeniu în norme obligatorii şi să impună un moratoriu pe fracturarea hidraulică de mare volum până sunt clarificate toate aspectele importante.