Ucraina salută schimbarea de poziţie a lui Trump privind livrările de arme, dar "diavolul stă în detalii"

Preşedintele Donald Trump a găsit în sfârşit o modalitate de a susţine înarmarea Ucrainei: să ceară aliaţilor europeni să-şi doneze armele şi să le vândă în schimb echipamente americane, relatează Reuters.

Acum urmează partea dificilă — stabilirea clară a celor care vor renunţa efectiv la sistemele lor valoroase, inclusiv bateriile de rachete Patriot pe care Kievul le caută cu disperare.

„Vom produce arme de ultimă generaţie, iar acestea vor fi trimise către NATO”, a declarat Trump luni, în Biroul Oval.

Unele sisteme de apărare antirachetă Patriot ar trebui să ajungă în Ucraina „în câteva zile”, a adăugat Trump, care se confruntă cu opoziţie din partea unor figuri proeminente din mişcarea MAGA, care resping sprijinul SUA pentru Ucraina.

Sistemele Patriot, costisitoare şi foarte căutate de aliaţii SUA, s-au dovedit eficiente în distrugerea rachetelor balistice ruseşti lansate asupra oraşelor ucrainene.

SUA şi-a exprimat, de asemenea, disponibilitatea, în cadrul acordului propus cu aliaţii europeni, de a trimite arme ofensive suplimentare, a declarat o sursă familiarizată cu situaţia, deşi Trump a afirmat că Ucraina ar trebui să se abţină de la a ataca Moscova.

Planul, conceput recent de Trump şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, potrivit a două surse apropiate discuţiilor, a fost primit favorabil de Ucraina şi aliaţii săi.

Liderii de la Kiev şi din alte capitale au salutat schimbarea majoră de ton a lui Trump, care până acum câteva săptămâni vorbise elogios despre preşedintele rus Vladimir Putin.

Dar de la anunţul respectiv, a devenit clar că Trump a prezentat mai degrabă un cadru general — nu un plan detaliat. Cât de consistent va fi sprijinul pentru Ucraina va depinde de negocierile viitoare privind cine oferă ce echipament, potrivit a 10 oficiali din SUA şi Europa.

„Ca întotdeauna în astfel de cazuri, diavolul stă în detalii”, a spus un ambasador din Europa de Nord la Washington.

Întrebarea centrală este cine va dona bateriile Patriot şi când.

Puteţi renunţa la un Patriot?

În timpul întâlnirii de luni cu Trump în Biroul Oval, Rutte a menţionat şase ţări NATO — Finlanda, Danemarca, Suedia, Norvegia, Ţările de Jos şi Canada — care sunt dispuse să participe la schema de achiziţie a armamentului.

Surse de rang înalt din ambasadele a două dintre aceste ţări din SUA au declarat pentru Reuters că au aflat personal despre plan în momentul în care a fost anunţat. Chiar şi aliaţi apropiaţi ai SUA par să fi aflat de propunere în timp real.

„Impresia mea clară este că nimeni nu a fost informat în avans despre detaliile exacte, şi suspectez că şi în interiorul administraţiei abia acum încep să lămurească ce înseamnă planul în practică”, a spus un alt ambasador european.

Kurt Volker, fost ambasador american la NATO, a menţionat că Trump a găsit o modalitate de a echilibra sprijinul pentru Ucraina cu realităţile politice din Partidul Republican. Faptul că aliaţii europeni ar acoperi costurile armelor americane este „foarte în linie cu ce a spus (Trump) în timpul campaniei”, a afirmat Volker.

De-a lungul campaniei, Trump a spus că va presa ţările europene să cheltuie mai mult pe apărare, primind aplauze puternice din partea susţinătorilor MAGA.

„Trebuie să plătească. Dacă nu plătesc, nu îi protejăm, bine?”, a spus el.

Volker a declarat că Ucraina ar putea primi în cele din urmă 12 până la 13 baterii Patriot, dar livrarea lor completă ar putea dura un an.

Solicitat pentru comentarii, un oficial NATO a spus că alianţa va coordona livrările de arme printr-un mecanism numit „Asistenţă şi instruire în materie de securitate pentru Ucraina”, o misiune NATO situată în Germania, responsabilă cu coordonarea sprijinului militar occidental pentru Kiev.

„Mai multe ţări europene s-au angajat deja să sprijine această iniţiativă, inclusiv Germania, Norvegia, Danemarca, Ţările de Jos, Suedia, Regatul Unit, Canada şi Finlanda. Detaliile sunt încă în discuţie”, a spus oficialul.

Ca răspuns la o solicitare de comentarii, Pentagonul a redirecţionat Reuters către declaraţiile făcute de Trump luni, în care şi-a anunţat acordul cu Rutte.

Casa Albă nu a oferit un răspuns, la fel nici ambasadele Ucrainei şi Rusiei din Washington.

„Suntem pregătiţi”

Schimbarea rapidă a retoricii lui Trump faţă de Moscova, din ultimele săptămâni, a survenit pe fondul unei convingeri tot mai ferme că Putin nu negociază cu bună credinţă, potrivit a doi oficiali americani.

„La un moment dat, ştiţi, cuvintele nu mai sunt suficiente. Trebuie acţiune. Trebuie rezultate”, a subliniat Trump în timpul întâlnirii cu Rutte de luni.

Unul dintre oficiali a declarat că Trump a realizat că ambiţiile lui Putin depăşesc Crimeea şi cele patru regiuni din estul Ucrainei — un punct subliniat constant de Kiev şi aliaţii europeni.

Trei surse ruse apropiate Kremlinului au spus că Putin nu va opri războiul sub presiunea Occidentului şi cred că Rusia — care a supravieţuit celor mai dure sancţiuni impuse de Vest — poate rezista şi altor dificultăţi economice, inclusiv ameninţării lui Trump de luni de a impune tarife americane care să vizeze cumpărătorii de petrol rusesc.

Acum, trei oficiali americani implicaţi în chestiuni de armament au spus că începe adevărata muncă. Oficialii americani discută acum cu aliaţii NATO pentru a evalua cine este dispus să trimită ce echipament Ucrainei.

Oficialii europeni s-au arătat, în general, receptivi.

„Suntem pregătiţi să participăm”, a spus ministrul danez de Externe, Lars Lokke Rasmussen, marţi, la Bruxelles, înaintea unei reuniuni a miniştrilor UE.

Un oficial a indicat Germania, Grecia, Ţările de Jos şi Spania ca fiind candidaţi buni pentru a trimite o baterie Patriot la Kiev, fie pentru că deţin mai multe unităţi, fie pentru că ameninţările la care sunt expuse sunt relativ reduse.

Unii, inclusiv Grecia şi Spania, au refuzat anterior apelurile aliaţilor de a-şi ceda o parte dintre sistemele Patriot Ucrainei, argumentând că acestea sunt esenţiale pentru apărarea propriilor ţări şi a NATO în ansamblu.

Demersul lui Trump de a-şi asuma meritul pentru armele suplimentare trimise în Ucraina a creat o uşoară fricţiune în Europa.

„Dacă noi plătim pentru aceste arme, este sprijinul nostru. Deci este sprijin european şi facem tot ce putem pentru a ajuta Ucraina… Dacă promiţi să livrezi arme, dar spui că altcineva va plăti pentru ele, nu sunt cu adevărat oferite de tine, nu-i aşa?”, a subliniat şefa diplomaţiei UE, Kaja Kallas, după reuniunea de la Bruxelles, adăugând că salută decizia lui Trump.

Unul dintre oficiali a declarat că administraţia Trump analizează inventarele NATO pentru a vedea ce este disponibil.

Următorul pas este să încerce să convingă aliaţii să doneze echipamentele către Ucraina în schimbul unui „troc”, a spus oficialul.

Schimbul ar putea fi o varietate de lucruri, inclusiv renunţarea la primirea unei piese de echipament militar prin programul Foreign Military Sales sau trimiterea de muniţii Ucrainei în schimbul unei reaprovizionări mai rapide.

Trump le-a spus reporterilor că o ţară are 17 sisteme Patriot, dintre care unele vor merge direct în Ucraina.

Această afirmaţie a provocat confuzie atât în rândul aliaţilor europeni, cât şi în Congresul SUA — mulţi dintre aceştia nefiind informaţi — potrivit oficialilor americani şi europeni.

Niciun stat membru NATO, în afară de SUA, nu deţine acel număr de sisteme Patriot, au spus două surse familiarizate cu subiectul, ceea ce a alimentat speculaţiile că Trump s-ar fi referit, de fapt, la componente ale sistemului Patriot, precum lansatoarele sau rachetele.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, care a vizitat Pentagonul luni, a declarat că Germania va discuta în zilele sau săptămânile următoare cu SUA despre posibilitatea trimiterii unor baterii Patriot în Ucraina. Însă niciun sistem Patriot nu va ajunge la Kiev în următoarele luni, a precizat el, ceea ce înseamnă că livrarea va fi, cel mai probabil, amânată până după lunile de vară, cruciale din punct de vedere tactic.

Un alt oficial a spus că Trump este direct implicat în negocieri, deşi discuţiile de până acum sunt „neclare”.

„Până acum, oamenii au spus: ‘Putem ajuta’. Ce înseamnă asta, însă, încă nu ştim”, a menţionat oficialul.