Evoluţii bizare în China: Partidul Comunist creşte vârsta de pensionare pentru prima dată din 1978

În cadrul unei reuniuni cheie de planificare socioeconomică încheiată luna trecută, regimul comunist chinez a promis să îmbunătăţească sistemul de securitate socială prin abordarea restricţiilor cu care se confruntă lucrătorii migranţi, scrie Zerohedge. Beijingul avertizase atunci că vârsta legală de pensionare - în prezent 60 de ani pentru bărbaţi şi între 50 şi 55 de ani pentru femei - va fi ridicată treptat şi voluntar, scrie Zerohedge.

Nu există nicio înregistrare istorică a unei „civilizaţii planificate la nivel central care a reuşit să crească vârstă de pensionare fie «voluntar», fie fără ciocniri, violente şi prăbuşirea coeziunii sociale, exact cele trei lucruri de care Beijingul se teme cel mai mult”.

Yun Zhou, un demograf social şi sociolog al familiei de la Universitatea din Michigan, a avertizat că „pentru lucrătorii urbani din China, discuţia despre creşterea vârstei de pensionare este resimţită ca o promisiune întârziată, dacă nu încălcată, de acoperire socială”, pe care contau.

Beijingul nu va avea de ales decât să clipească în cele din urmă, ceea ce va însemna declanşarea unei bazooka de stimulente mult întârziate, cum nu s-a mai văzut până acum. Dar deocamdată joacă această carte a ridicării vârstei de pensionare, probabil mizând pe controlul social strict, care se speră că poate face faţă eventualelor "neplăceri sociale".

Într-o ultimă încercare de a întârzia „bazooka stimulentelor”, a anunţat că va creşte vârstă de pensionare pentru prima dată din 1978 - o măsură care va contribui la stoparea declinului rapid al forţei de muncă, dar care riscă să înfurie lucrătorii care se confrunta deja cu o economie în încetinire.

Partidul Comunist Chinez a aprobat un plan de amânare a pensionării angajaţilor cu până la cinci ani, a raportat vineri agenţia de ştiri Xinhua. Bărbaţii se vor pensiona la 63 de ani în loc de 60. Femeile se vor pensiona la 55 de ani în loc de 50 pentru lucrătorii obişnuiţi şi la 58 de ani în loc de 55 pentru cei cu funcţii de conducere.

Schimbarea vârstei de pensionare va avea loc pe parcursul a 15 ani, începând din ianuarie, şi va permite mai multor persoane să lucreze mai mult timp. În percepţia Partidului comunist, măsura ar putea stimula productivitatea pentru a face faţă provocărilor unei populaţii îmbătrânite, deşi este mult mai probabil că decizia de astăzi să nu facă altceva decât să stârnească furia publică şi să sporească furia unei economii care creşte în cel mai slab ritm din ultimele cinci trimestre.

„Calendarul de creştere a vârstei de pensionare este destul de gradual. Probabil că factorii de decizie au luat în considerare potenţialul impact negativ şi l-au calibrat cu atenţie”, a declarat Michelle Lam, economist pentru China la Societe Generale.

Acţiunile companiilor care oferă servicii medicale şi de îngrijire a persoanelor în vârstă au crescut, Shanghai Everjoy Health crescând cu limita zilnică de 10%. Chalkis Health Industry şi Youngy Health au crescut ambele cu peste 6%.

„Oamenii se pot confrunta cu mai multe probleme de sănătate dacă vârstă de pensionare este ridicată. Iar presiunea susţinerii părinţilor poate necesita mai multe instituţii de îngrijire a vârstnicilor pentru a împărţi povara”, a declarat Shen Meng.

Vârstă de pensionare din China a fost printre cele mai scăzute din lume - chiar sub cea din Franţa, paradisul socialist - în ciuda creşterii semnificative a speranţei de viaţă de-a lungul deceniilor. O bază de impozitare mai mare şi accesul întârziat la beneficii vor reduce presiunea asupra guvernului de a finanţa pensiile pe măsură ce populaţia în vârstă creşte rapid.

Creşterea vârstei de pensionare vizează „adaptarea la noua situaţie a dezvoltării demografice în China, precum şi dezvoltarea şi utilizarea deplină a resurselor umane”, conform deciziei Comitetului permanent al Adunării Naţionale a Poporului.

Aprobarea a urmat anunţului din iulie al Partidului Comunist aflat la guvernare, raportat anterior, conform căruia vârstă de pensionare va creşte „în mod voluntar şi flexibil”. Flexibilă? Poate. Voluntară? Nici o şansă: eforturile anterioare de creştere a pragului au eşuat în faţa opoziţiei publice.

Decizia de vineri a lăsat în urmă nenumăraţi oameni supăraţi că au lucrat până la o vârstă înaintată, precum şi pe cei care se tem de o concurenţă mai mare pe piaţa muncii.

„Îmi cereţi ca, la 60 de ani, să concurez cu tinerii pentru locuri de muncă?” , a spus un utilizator Weibo pe platforma de socializare X-like, unde ştirea a fost în topul trending şi a adunat peste 530 de milioane de vizualizări până vineri după-amiază.

Unii s-au plâns, de asemenea, de discriminarea angajatorilor faţă de candidaţii mai în vârstă, o problemă pe care guvernul a promis de mult timp să o abordeze. Autorităţile au recunoscut potenţiala presiune pe termen scurt asupra pieţei muncii în cadrul unei conferinţe de presă de vineri. Li Zhong, viceministru la Ministerul Resurselor Umane şi al Securităţii Sociale, a declarat că ritmul treptat al schimbării ar trebui să conducă la un efect „atenuat” asupra ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor, pe care, după cum ştie toată lumea, China a încetat să o raporteze anul trecut, doar pentru a o înlocui cu o nouă serie de date „revizuite”... care, de asemenea, tocmai a atins un nivel record.

Doar pentru a se asigura că lucrătorii indignaţi sunt şi mai furioşi, organul legislativ de vârf al Chinei a decis, de asemenea, că începând cu 2030, lucrătorii vor trebui să contribuie la conturile lor de pensii pentru o perioadă mai lungă înainte de a fi eligibili pentru a primi plata. Această cerinţă va creşte treptat de la 15 la 20 de ani, a raportat Bloomberg.

„Sustenabilitatea sistemului de pensii poate fi principalul considerent din spatele acestei măsuri”, a declarat Ding Shuang, economist şef pentru Mainland China şi Asia de Nord la Standard Chartered. „Chiar dacă mişcarea va creşte presiunea pentru piaţa muncii, pe termen lung ajută la atenuarea impactului scăderii populaţiei în vârstă de muncă."

Adăugând insulta la prejudiciu, legislatorii au solicitat, de asemenea, oficialilor să răspundă în mod activ la îmbătrânirea populaţiei, să protejeze drepturile lucrătorilor şi să îmbunătăţească îngrijirea persoanelor în vârstă. În plus, a împuternicit Consiliul de Stat, cabinetul chinez, să ajusteze aceste măsuri după cum este necesar.

Cu alte cuvinte, nu se va întâmpla absolut nimic, cu excepţia unui număr şi mai mare de lucrători guvernamentali care se vor ocupa de o problemă de nerezolvat şi a unei corupţii şi mai mari.

Pe măsură ce speranţa de viaţă a Chinei a crescut, amânarea pensionării a devenit mai importantă pentru a contrabalansa provocările demografice generate de aplicarea timp de decenii a politicii copilului unic, care a lăsat o generaţie de copii singuri să susţină o populaţie vârstnică numeroasă. În prezent, un chinez obişnuit trăieşte până la 78 de ani, faţă de 66 în urmă cu patru decenii.

Se preconizează că persoanele în vârstă de 65 de ani şi peste vor reprezenta 30% din populaţie până în jurul anului 2035, faţă de 14,2% în 2021, potrivit unui raport difuzat marţi de televiziunea de stat CCTV. Eforturile autorităţilor de a încuraja naşterile au făcut până acum puţin pentru a inversa schimbarea demografică, rata natalităţii scăzând la un nivel record anul trecut.

"Când m-am născut au spus că sunt prea mulţi. Când am născut au spus că sunt prea puţini. Când am vrut să lucrez, mi s-a spus că sunt prea bătrân. Iar când am ieşit la pensie au spus că sunt prea tânăr”, a declarat un alt utilizator Weibo.