Elveţia şi Italia, nevoite să redeseneze o parte din frontiera alpină în urma topirii gheţarilor

Zona afectată include muntele Matterhorn (Getty Images)
Redacţia
30.09.2024

Elveţia şi Italia au redesenat o graniţă care traversează un vârf alpin, deoarece topirea gheţarilor a modificat graniţa definită istoric, potrivit The Guardian.

Cele două ţări au convenit asupra modificărilor de sub Matterhorn, unul dintre cei mai înalţi munţi din Europa, care traversează regiunea Zermatt din Elveţia şi valea Aosta din Italia.

Gheţarii din Europa, continentul cu cea mai rapidă încălzire din lume, se retrag într-un ritm accelerat din cauza degradării climei provocate de om.

„Secţiuni semnificative ale frontierei sunt definite de bazinele hidrografice sau de liniile de creastă ale gheţarilor, firnului sau zăpezii perpetue. Aceste formaţiuni se schimbă din cauza topirii gheţarilor”, a declarat guvernul elveţian într-o declaraţie citată de Bloomberg.

Faimoasa staţiune de schi Zermatt este afectată de această schimbare, cele două ţări convenind să modifice graniţa în jurul punctelor de reper Testa Grigia, Plăteau Rosa, Rifugio Carrel şi Gobba di Rollin pe baza intereselor lor economice, potrivit Bloomberg.

O comisie mixtă italo-elveţiană a fost de acord cu modificările în mai 2023. Elveţia a aprobat oficial tratatul vineri, dar Italia trebuie încă să semneze.

Modificările vin după un dezacord între cele două ţări cu privire la teritoriul vârfului care a durat ani de zile.

Gheţarii elveţieni au pierdut 4% din volumul lor în 2023, a doua cea mai mare scădere anuală înregistrată vreodată, potrivit Academiei Elveţiene de Ştiinţe. Cel mai mare declin a fost de 6% în 2022.

Experţii au încetat să mai măsoare gheaţa de pe unii gheţari elveţieni, deoarece nu mai există.

Rămăşiţele unui alpinist german care a dispărut în timp ce traversa un gheţar de lângă Matterhorn în urmă cu aproape 40 de ani au fost descoperite în gheaţa topită în luna iulie a anului trecut.

Experţii din Italia au declarat luna aceasta că gheţarul Marmolada, care este cel mai mare şi mai simbolic din Dolomiţi, s-ar putea topi complet până în 2040 ca urmare a creşterii temperaturilor medii.

Prăbuşirea unei părţi din Marmolada a ucis 11 persoane în 2022.

Gheţarul a fost măsurat în fiecare an începând din 1902 şi este considerat un „termometru natural” al schimbărilor climatice.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor