Disponibilizaţii MAI "executaţi pe capete" înaintea examenelor pentru revenirea în Sistem. Partea a III-a (Video)

Daţi afară în 2011 din structurile MAI după un interviu cu cinci întrebări despre care susţin că a fost un simulacru, disponibilizaţilor MAI li s-a cerut acum, pentru a ocupa unul dintre locurile puse teoretic la dispoziţia lor de minister să treacă un examen concurs cu probe medicale dure, teste şi parateste. Este etic? Este legal? Foste cadre militare susţin că nu şi că MAI-ul le-a mai dat o palmă în timp ce a făcut milioane de euro din scoaterea la concurs a 3000 de posturi, din care lor le-a rezervat doar 1107.

În două articole anterioare care pot fi accesate aici şi aici am făcut o trecere în revista a numeroaselor probleme de care s-au izbit disponibilizaţii care îşi doresc să îmbrace din nou uniforma. Acest al treilea articol este dedicat echităţii şi legalităţii concursului organizat de MAI.

Toate cele 3000 de posturi scoase la concurs de MAI trebuiau să fie pentru noi. Ni s-a dat o palma!

Potrivit lui Cristian Negruţ, lider onorific al disponibilizaţior MAI şi iniţiator a mai multor proteste vizând reîncadrarea disponbilizaţilor din 2011, în mod normal toate cele circa 3000 de posturi scoase la concurs de minister în aceste zile (din care doar 1107 sunt pentru fostele cadre militare) trebuiau să fie special pentru cei cărora li s-a făcut o nedreptate în urmă cu 5 ani, când au fost scoşi pe tuşă. Readucerea lor în Sistem, pe lângă faptul că ar fi reparat o inechitate, ar fi fost avantajoasă şi pentru stat care n-ar mai fi trebuit să cheltuie banii cetăţenilor cu instruirea personalulului, cum se va întâmpla dacă va angaja civili.

MAI-ul a preferat însă să scoată posturi la concurs pe de o parte pentru a putea să-i pice legal pe disponibilizaţi căci readucerea lor în Sistem ar fi înseamnat să recunoască faptul că în 2011 a greşit şi să le dea foştilor angajaţi drepturile salariale de care i-au privat, iar pe de altă parte, pentru că acest concurs dă ministerului şansă să producă nişte bani pentru campaniile electorale ce vin, susţine Negruţ.

"Vorbim de o campanie electorală, fie ea la locale, fie ea în toamnă, la parlamentare, campaniile electorale, bani nu mai sunt. Aceste fişe medicale s-au plătit la casieria Ministerului de Interne (vorbind de Bucureşti). Un total de 26.000 de oameni s-au înscris pe aceste 3.000 de posturi, socotiţi la 378 - 400 de lei de fişă, câte milioane de euro s-au strâns, să se facă rost de bănuţi!", a declarat Negruţ.

"Vă mai spun un lucru - ministerul a promis că aceste 250 locuri de la jandarmi, 450 de la ISU, diferenţa de 350 la poliţia de frontieră vor fi ocupate numai şi numai de noi. Iar ei au venit şi au aruncat poziţiile într-o curte îngrădită, şi tăbărâţi pe ele, care le prinde bine, care nu nu. Eu (minister) mi-am făcut datoria, v-am scos la concurs posturile, dar voi dacă sunteţi proşti, ce să vă fac? Ca să vină ulterior să spună - uite, eu am vrut să îi angajez, dar în 2011 i-au dat pe bune afară, că au fost proşti. Asta urmăreşte ministerul. (...) Ei vor ca aceste 1107 posturi să nu se ocupe şi să bage oameni din sursă externă. Să pună oamenii lor!", a adăugat fostul jandarm.

În opinia lui Negruţ, dacă MAI chiar ar fi vrut să repare inechitatea comisă ar fi trebuit întâi să-i testeze psihologic şi după aceea să-i pună să dea bani pe analize.

"Noi, cei disponibilizaţi, având în vedere că ni s-a dat un şut în fund în 2011 ni s-a mai dat o palmă în 2016, prin picarea chiar dacă ţi s-au luat banii. Ministerul ar fi trebuit să procedeze în felul următor: în primul rând, trebuia în momentul depunerii cererii de înscriere, următorul pas era testarea psihologică, se făcea testarea psihologică şi care a trecut, i se dădea fişa medicală, să meargă omul să continue!", consideră Negruţ.

Discriminare faţă de cei veniţi din sursă externă. Legea este impredictibilă şi permite abuzuri.

Potrivit lui Negruţ, fostele cadre militare n-ar fi trebuit să treacă prin calvarul prin care trec acum, ci ar fi trebuit reîncadraţi în structurile MAI după testul psihologic şi analizele medicale care să certifice că în cei 5 ani de când au fost trecuţi în rezervă oamenii nu s-au îmbolnăvit. Nu doar că n-a fost aşa, ci disponibilizaţii dau mai multe probe decât cei ce vor fi angajaţi din sursă externă, ceea ce, potrivit lui Negruţ, este o discriminare.

"În timp ce noi dăm la problele sportive 4 probe, rezistenţă, viteză, săritură de pe loc şi abdomene, cei din sursă externă, la poliţie, dau doar două. Fişa medicală, la poliţie, la încadrările din sursă externă, include anumite analize, pe când la noi include tot. E o discriminare totală.", crede Negruţ.

Cum de s-a ajuns la un aşa paradox? Simplu, pentru că la fel ca şi în cazul legii poliţistului (de care nu ne vom ocupa aici, însă din care CCR desfiinţează articol după articolul) şi legea 80, statul cadrelor militare este impredictibilă şi permite intervenţii ulterioare ale ministrului de resort, deşi unul dintre principiile celebre formulate de Curtea de la Strasbourg este că “nu constituie lege în sens material, actul normativ care nu este " accesibil" şi "previzibil."

Astfel, potrivit articolului 40 subofiţerii în activitate provin din absolvenţi cu diplomă ai instituţiilor militare de învăţământ pentru formarea subofiţerilor dintre militari angajaţi pe bază de contract care au promovat testele de aptitudini şi concursul sau examenul susţinut în acest scop şi îndeplinesc condiţiile stabilite prin ordin al ministrului Apărării Naţionale, sau, atenţie, din subofiţerii în rezervă care au promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al ministrului Apărării Naţionale, în vederea chemării sau rechemării în activitate.

Aici, prin introducerea sintagmei "îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al ministrului Apărării Naţionale, în vederea chemării sau rechemării în activitate", se lasă loc la arbitrar căci practic orice ministru poate interveni apoi să pună ce condiţii doreşte pentru rechemarea rezerviştilor. Ceea ce, în fapt, s-a şi întâmplat.

Astfel, legea 80/1995 este completată cu ordinul de ministru (OMAI) 665/2008, practic un ghid de resurse umane al MAI care conţine prevederi referitoare la: analiza postului, întocmirea şi gestionarea fişei postului, recrutarea şi selecţionarea personalului, exercitarea tutelei profesionale, definitivarea în profesie, acordarea gradelor profesionale/militare şi înaintarea în gradul următor.

Dacă iniţial în OMAI 665 nu se specifică nimic de rechemare, în decembrie 2014, după numeroase proteste, peţiţii, acţiuni în instanţă ale disponibilizaţilor MAI, finalmente, Gabriel Oprea, la vremea respectivă ministru de Interne, a dat o notă raport prin care recomanda ocuparea posturilor vacante prioritar prin reîncadrarea celor disponibilizaţi. Ulterior acestei note s-a dat Ordinul de ministru 170/2014, prin care se modifica OMAI 665, specificându-se la litera d de la alin 1) art.5 care spune cum se face ocuparea posturilor vacante de execuţie că aceasta se poate realiza prin rechemare în activitate.

Ulterior, cum unii dintre disponibilizaţi au dat MAI-ul în judecată pentru neaplicarea acestei prevederi, "băieţii de la juridic s-au deşteptat şi au zis "modificaţi litera aia de al 665 că vă cheamă ăştia în judecată şi câştigă", relatează Negruţ. Aşa că au dat un nou OMAI, nr 9/2016, care modifică iar OMAI 665 şi nu mai spune rechemare în activitate ci examen concurs. Şi examen concurs a fost, unul pe care fostele cadre militare l-au picat pe capete, fără măcar să apuce să-l dea.

"Statutul cadrelor militare (legea 80) spune doar rechemare conform testului de aptitudini. Acum testul de aptitudini înseamnă tot fişa medicală, testare psihologică şi punct. Ultima discuţie pe care am avut-o cu directorul de la resurse umane MAI a fost aşa - mergem pe test de aptitudini la rechemare, care înseamnă fişa medicală, test psihologic - punct, la care dl director zice: şi, Dl Negruţ o să băgăm şi procedură de examen să putem face departajarea un test grilă, pe teme profesionale. Acum ne-am trezit când s-a afişat pe site-uri că se dă absolut totul.", declară Negruţ.

Modul cum s-a organizat acum examenul nu corespunde Legii 80, consideră Negruţ.

Struţo-cămila de la MAI

Potrivit lui Cristian Negruţ, una dintre marile problemele din MAI este faptul că în cadrul ministerului se amestecă armele şi legile, în loc să existe o lege unică pentru acest minister.

"În MAI găsim pompieri, găsim jandarmi care sunt militari, poliţişti care nu mai sunt militari, poliţişti de frontieră vorbim de două arme plus civili. Poliţiştii funcţionează după legea 360, jandarmii după legea 80. În aceste două legi se mai amestecă şi OMAI 665, ghid de organizare resurse umane. Ar trebui o singură lege pentru acest minister.", crede Negruţ, în opinia căruia în MAI interesele cadrelor militare nu sunt suficient de bine reprezentate. Această problemă ar trebui să intre în atenţia CSAT, consideră jandarmul.