Scandalul Hexi Pharma. Legea permite parchetelor să nu-şi facă datoria faţă de societate

Dacă cineva sesizează o infracţiune dar nu respectă toate regulile impuse de Codul de Procedură Penală (de exemplu omite să-şi treacă CNP-ul în sesizare), Parchetul poate trimite denunţul înapoi, făcându-se ca n-a văzut şi auzit nimic, chiar dacă este vorba despre acte de corupţie uriaşe.
Justiţia
Justiţia (Shutterstock)

Un articol din Codul de Procedură Penală desfiinţează rolul constituţional al Ministerului Public şi al Parchetelor în protecţia intereselor generale ale societăţii, susţine liderul Sindicatului Poliţiştilor din România "Diamantul", Emil Păscuţ.

Declaraţiile liderului sindical vin în contextul în care DIICOT nu a dat curs unei plângeri ce-l viza pe patronul Hexi Pharma, "prietena bacteriilor din spitalele româneşti." Şeful DIICOT, Daniel Horodniceanu a declarat miercuri, răspunzând la întrebările presei pe această temă că motivul pentru care nu s-a dat curs plângerii este că aceasta nu îndeplinea elementele obligatorii prevăzute de Codul de procedură penală şi astfel a fost restituită petiţionarului.

Oricât de şocant ar suna declaraţiile lui Horodniceanu (dealtfel, şeful Corpului de Control al Guvernului a catalogat spusele lui Horodniceanu drept o scuză penibilă), potrivit lui Emil Păscut, procurorul şef DIICOT este acoperit, având "legea penală strâmbă" de partea lui.

Astfel, art. 294 CPP desfiinţează rolul constituţional al Ministerului Public şi al Parchetelor în protecţia intereselor generale ale societăţii, reflectat în rolul activ al Parchetului în tragerea la răspundere penală, " din oficiu", a persoanelor care au săvârşit infracţiuni. Acesta prevede că " (2) În situaţia în care plângerea sau denunţul nu îndeplineşte condiţiile de formă prevăzute de lege ori descrierea faptei este incompletă ori neclară, se restituie pe cale administrativă petiţionarului, cu indicarea elementelor care lipsesc. "

"Ca să va imaginaţi cât de abuziv e textul ăsta, imaginaţi-vă că cineva face o plângere penală/ un denunţ privitor la acte uriaşe de corupţie, cu pagube să zicem de miliarde de euro aduse statului, sau cu privire la autorul unui omor, totul documentat, dar în plângere/ denunţ:

1) persoana vătămată/denunţătorul omite să-şi treacă CNP-ul;
2) sau trimite plângerea/denunţul cu probe ataşate pe mail, către Parchet.

În ambele situaţii, Parchetul aplică art. 294 CPP, cum s-a procedat şi în cazul uriaş de grav al Hexi Pharma, trimiţând sesizarea înapoi celui care a întocmit-o, şi făcându-se că n-a văzut şi n-a auzit nimic ! Nu e asta o tergiversare, o favorizare a comiterii de infracţiuni, legalizată însă prin art. 294 CPP ? Adică toţi cetăţenii de bună credinţă care vor să ajute, care cunosc infracţiuni grave contra statului şi societăţii, trebuie să-şi cumpere mai întâi un cod de procedură penală?", comentează Păscuţ.

Reamintim că potrivit jurnalistului Cătălin Tolontan, DNA a pasat la Parchet un denunţ care viza licitaţii trucate de spitale la achiziţia de dezinfectanţi în care era implicată şi compania Hexi Pharma, însă Parchetul a clasat dosarul fără audieri. În martie 2016, Parchetul a primit o altă plângere penală contra lui Condrea, care doarme de atunci la DIICOT!