Putin a semnat legea privind utilizarea armatei pentru „apărarea” cetăţenilor ruşi aflaţi în străinătate

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat luni o lege care îi extinde în mod semnificativ competenţele în ceea ce priveşte utilizarea forţelor armate în străinătate.

Conform documentului, aprobat pe 13 mai de Duma şi pe 20 mai de Consiliul Federaţiei, de acum înainte preşedintele va putea mobiliza armata pentru „apărarea cetăţenilor Federaţiei Ruse” în cazul „arestării, reţinerii, urmăririi penale sau a altor forme de persecuţie” a acestora în străinătate.

Este vorba despre cazurile în care ruşii sunt arestaţi în străinătate de instanţe care „sunt învestite cu competenţe fără participarea Federaţiei Ruse”, precum şi de organe judiciare internaţionale pe care Rusia nu le recunoaşte, se menţionează în nota explicativă la lege.

Modificările corespunzătoare sunt introduse în legile federale „Cu privire la cetăţenie” şi „Cu privire la apărare”. În forma lor actuală, preşedintele are dreptul să trimită trupe în străinătate în cazul în care ţările sau organismele internaţionale iau decizii „contrare intereselor Federaţiei Ruse” sau „principiilor ordinii publice” din Rusia.

Autorităţile ruse au decis să extindă competenţele lui Putin privind utilizarea armatei în străinătate după o serie de avertismente din partea principalelor state NATO cu privire la faptul că Kremlinul se pregăteşte pentru un război cu una sau mai multe ţări europene.

În vară, şeful serviciului de informaţii german BND a avertizat asupra riscului unei provocări ruseşti în ţările baltice, după scenariul anexării Crimeei, iar în februarie serviciul de informaţii danez a declarat că Rusia este capabilă să declanşeze un război de amploare în Europa în decurs de cinci ani.

Serviciile secrete americane au avertizat în martie 2026 că Putin ar putea recurge la o „escaladare deliberată” a conflictului din Ucraina, până la o confruntare directă cu NATO, inclusiv cu ameninţarea utilizării armelor nucleare.

Conform datelor serviciilor de informaţii olandeze (MIVD), Kremlinului îi va trebui aproximativ un an pentru a acumula suficiente forţe pentru un „conflict regional” cu NATO. Potrivit estimărilor MIVD, scopul unui eventual atac al Rusiei nu va fi înfrângerea militară a NATO, ci „divizarea politică prin achiziţii teritoriale limitate”.

Serviciile de informaţii nu exclud faptul că, pentru a atinge acest rezultat, Moscova va recurge la şantajul nuclear. „Faza zero” a pregătirii pentru un astfel de război în Rusia a început deja, scriau în octombrie experţii Institutului de Studii de Război (ISW).

Potrivit ISW, acest lucru este demonstrat de reorganizarea districtelor militare la graniţa de vest a ţării, crearea de baze militare la graniţa cu Finlanda, precum şi de acţiuni de sabotaj, interferenţe în funcţionarea mijloacelor de război electronic, bruiajul semnalelor GPS, incendii provocate şi provocări aeriene.