România, prinsă în spirala datoriilor. Analist economic: "Ne împrumutăm ca să plătim dobânzile la împrumuturile vechi"
Rectificarea bugetară pregătită de Guvern rezolvă doar temporar problemele financiare ale statului, fără să înlăture dezechilibrele care le-au provocat, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu. Într-o analiză publicată pe Facebook, acesta atrage atenţia că suplimentarea fondurilor pentru plata dobânzilor la împrumuturile statului ajunge la 3,5 miliarde de lei, exact cât este creşterea deficitului bugetar în valoare absolută. Economistul consideră că, în absenţa unor reforme structurale, România riscă să intre într-un cerc vicios al împrumuturilor tot mai costisitoare, al taxelor mai mari şi al investiţiilor amânate.
Negrescu apreciază că prima rectificare bugetară din 2026 răspunde unor nevoi urgente, prin suplimentarea fondurilor pentru Sănătate, asigurarea plăţii pensiilor din decembrie şi alocarea a două miliarde de lei către primării, pentru achitarea datoriilor către furnizori. În acelaşi timp, ţinta de deficit bugetar rămâne la 6,2% din PIB.
Consultantul economic consideră că măsurile sunt necesare pentru a evita blocarea serviciilor publice în ultimele două luni ale anului, dar avertizează că ele evidenţiază incapacitatea statului de a-şi administra eficient resursele.
„Aşa cum spune şi Nazare, este o rectificare responsabilă, care evită blocajul serviciilor publice în ultimele două luni ale anului. Cifrele ei arată însă, mai clar decât orice discurs politic, de ce statul român nu mai poate merge înainte fără reforme reale”, afirmă Negrescu.
Dobânzile la împrumuturile statului, principala problemă
Potrivit analizei, cea mai îngrijorătoare componentă a rectificării nu este suplimentarea bugetului Sănătăţii, ci creşterea sumelor necesare pentru plata dobânzilor la datoria publică.
Statul are nevoie de încă 3,5 miliarde de lei pentru aceste cheltuieli, sumă care coincide cu majorarea deficitului bugetar în valoare absolută, până la 130,3 miliarde de lei.
„Cu alte cuvinte, toată creşterea deficitului din această rectificare se duce la creditori. Nu pe autostrăzi, nu pe spitale noi, nu pe şcoli, ci pe costul banilor împrumutaţi în anii în care am cheltuit mai mult decât ne permiteam”, explică economistul.
Acesta arată ca, după primele nouă luni ale anului, cheltuielile cu dobânzile depăşiseră deja 50 de miliarde de lei, iar în 2027 ar urma să treacă de 70 de miliarde de lei.
„Aceasta este spirala datoriilor în cifre: ne împrumutăm ca să plătim dobânzile la împrumuturile vechi”, avertizează Negrescu.
Venituri bugetare sub aşteptări şi miliarde pierdute din fondurile europene
Consultantul economic semnalează probleme şi în ceea ce priveşte veniturile statului. Deşi încasările din TVA şi din impozitele pe venit şi profit au depăşit estimările iniţiale, veniturile totale ale bugetului sunt revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei.
Încasările din accize sunt mai mici cu aproape 3,7 miliarde de lei, inclusiv ca urmare a reducerii accizei la motorină, în timp ce veniturile din fonduri europene se situează cu 4,6 miliarde de lei sub nivelul anticipat.
Adrian Negrescu critică şi efectele Ordonanţei de Urgenţă 7/2026, privind reglementarea funcţionării sălilor de jocuri de noroc, despre care susţine că ar fi provocat pierderi bugetare de aproximativ 800 de milioane de lei.
„Aşa cum am spus de multe ori, OUG 7/2026, cea menită să reglementeze funcţionarea sălilor de jocuri, a făcut mai mult rău decât bine – în loc să aducă bani la buget, a generat un minus de aprox. 800 milioane de lei”, afirmă consultantul economic.
Potrivit acestuia, efectele negative s-ar extinde şi asupra pieţei muncii, prin pierderea a zeci de mii de locuri de muncă, precum şi asupra altor activităţi economice conexe.
În paralel, proiectele finanţate din fonduri europene care înregistrează întârzieri pierd alocări de peste cinci miliarde de lei. Ministerele Dezvoltării, Transporturilor, Agriculturii, Educaţiei şi Energiei nu mai primesc o parte din sumele reţinute la începutul anului.
„Pe scurt, statul acoperă urgenţele de azi tăind din investiţiile de mâine şi din banii europeni pe care nu reuşeşte să-i cheltuiască”, concluzionează economistul.
Problemele sunt amânate pentru 2027
Un alt aspect evidenţiat de Adrian Negrescu este diferenţa considerabilă dintre solicitările de finanţare formulate de ministere şi sumele aprobate de Ministerul Finanţelor.
Potrivit acestuia, ministerele au cerut suplimentări de aproape 60 de miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 3% din PIB, însă doar o mică parte dintre solicitări au fost acceptate.
Printre obligaţiile financiare rămase nerezolvate se numără restanţele către constructori, furnizorii de energie şi sumele datorate în urma hotărârilor judecătoreşti favorabile magistraţilor.
Consultantul economic susţine că aceste obligaţii nu au dispărut, ci au fost amânate pentru o eventuală a doua rectificare bugetară sau pentru bugetul anului 2027.
El remarcă faptul că situaţia se repetă aproape anual, în special în sistemul sanitar, unde fondurile se epuizează înainte de încheierea exerciţiului bugetar, iar Guvernul intervine în ultimul moment pentru a evita blocajele.
„Rectificările pot redistribui bani, dar nu pot schimba structura unui buget care cheltuieşte constant mai mult decât încasează. Iar ajustarea făcută până acum s-a sprijinit mai ales pe taxe mai mari şi pe amânarea plăţilor, nu pe un stat mai eficient”, explică Negrescu.
Reformarea administraţiei şi a companiilor de stat
Pentru corectarea dezechilibrelor bugetare, Adrian Negrescu consideră necesară implementarea unor reforme structurale, începând cu reorganizarea administraţiei publice.
Economistul arată că peste 2.000 de comune nu reuşesc să-şi acopere nici măcar cheltuielile salariale din veniturile proprii, motiv pentru care statul este nevoit să intervină periodic cu alocări suplimentare.
În opinia sa, comasarea localităţilor mici, reducerea numărului agenţiilor guvernamentale şi simplificarea administraţiei centrale ar putea genera economii anuale de câteva miliarde de lei.
O altă prioritate ar trebui să fie restructurarea companiilor de stat care înregistrează pierderi şi continuă să funcţioneze prin subvenţii, majorări de capital sau acumularea de datorii către buget.
Negrescu propune listarea la bursă a companiilor profitabile şi închiderea celor fără perspective economice viabile, pentru reducerea presiunii asupra finanţelor publice.
Alternativa la noi majorări de impozite
Consultantul economic consideră că îmbunătăţirea colectării veniturilor fiscale ar putea aduce statului resurse suplimentare importante, fără să fie necesară creşterea poverii fiscale asupra contribuabililor.
El aminteşte că România colectează venituri fiscale reprezentând aproximativ 27% din PIB, unul dintre cele mai scăzute niveluri din Uniunea Europeană, şi înregistrează cel mai mare deficit de colectare a TVA din blocul comunitar.
În opinia sa, creşterea cu aproape 25% a încasărilor din TVA în acest an demonstrează că există posibilitatea majorării veniturilor bugetare fără introducerea unor taxe noi.
Digitalizarea completă a ANAF, intensificarea controalelor bazate pe analiza riscurilor şi combaterea evaziunii fiscale sunt măsurile pe care economistul le consideră prioritare.
Negrescu apreciază că ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, şi conducerea ANAF au făcut progrese, însă susţine că, în anumite domenii, sunt necesare decizii politice ferme.
Unde ar fi nevoie de schimbări structurale
Adrian Negrescu atrage atenţia că problemele de finanţare ale sistemului sanitar nu pot fi rezolvate prin rectificări bugetare repetate.
În opinia sa, este necesară regândirea contractelor cu spitalele, a preţurilor medicamentelor, a programelor naţionale de sănătate şi a politicilor de prevenţie, astfel încât resursele să fie utilizate mai eficient.
În acelaşi timp, reformarea pensiilor speciale şi corectarea dezechilibrelor din sistemul public de pensii sunt considerate esenţiale pentru reducerea presiunii asupra bugetului.
Economistul pledează şi pentru o prioritizare mai riguroasă a investiţiilor publice, în condiţiile în care România dispune de un buget de investiţii de peste 170 de miliarde de lei, dar pierde miliarde din fondurile europene din cauza proiectelor întârziate.
Acesta consideră că statul trebuie să renunţe la proiectele fără finanţare realistă, să accelereze investiţiile viabile şi să asigure plata la timp a constructorilor.
Riscul retrogradării ratingului de ţară
În finalul analizei, Adrian Negrescu avertizează că amânarea reformelor poate avea consecinţe grave asupra costurilor de finanţare ale României.
Potrivit acestuia, agenţiile de rating urmează să reevalueze situaţia financiară a ţării începând din ianuarie, iar o eventuală retrogradare în categoria nerecomandată investiţiilor ar determina scumpirea împrumuturilor contractate nu doar de stat, ci şi de companii şi populaţie.
În plus, bugetul pentru 2027 va trebui să includă o ajustare fiscală de până la 1% din PIB, într-un context economic dificil, marcat de ieşirea lentă din contracţie şi de persistenţa inflaţiei.
„Fără reforme, singurele instrumente rămase vor fi noi taxe şi noi tăieri de investiţii, adică exact măsurile care frânează şi mai mult economia”, avertizează economistul.
Adrian Negrescu consideră că rectificarea bugetară oferă Guvernului un răgaz pentru adoptarea reformelor, dar nu reprezintă o soluţie durabilă.
„Prima rectificare din 2026 a câştigat timp. Întrebarea este ce facem cu el. Dacă următoarele luni aduc doar a doua rectificare (în noiembrie) şi un buget construit după acelaşi tipar, vom ajunge în 2027 în aceeaşi situaţie, doar cu dobânzi mai mari şi cu răbdarea pieţelor mai mică. Dacă, în schimb, Guvernul foloseşte acest răgaz pentru reformele amânate de ani de zile, criza actuală se poate transforma în punctul de cotitură de care finanţele publice ale României au nevoie de mult timp”, a conchis Adrian Negrescu
