România, în pragul unui dezastru financiar. Consilier BNR: "Nicio blană de şinşila nu va putea amortiza prăbuşirea"

Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, avertizează că România se apropie periculos de o criză financiară de proporţii, în condiţiile în care datoria publică a depăşit pragul de 60% din PIB, iar costurile împrumuturilor continuă să apese tot mai greu asupra bugetului.

Într-o analiză publicată pe platforma Contributors.ro sub titlul „Încremeniţi în proiect: Ce ne poate învăţa titlul mondial al lui Kimi Antonelli despre dezastrul bugetar al României”, economistul critică lipsa reformelor structurale, menţinerea unui aparat administrativ supradimensionat şi incapacitatea clasei politice de a adapta instituţiile statului la realităţile economice actuale.

Pornind de la o paralelă între performanţele din Formula 1 şi capacitatea de adaptare la schimbările tehnologice, Rădulescu susţine că România continuă să funcţioneze după un model administrativ învechit, în timp ce alte state folosesc digitalizarea şi inteligenţa artificială pentru reducerea birocraţiei şi a cheltuielilor publice.

Economistul atrage atenţia că organizarea administrativ-teritorială a ţării a rămas practic neschimbată de aproape şase decenii, cu 41 de judeţe, peste 3.200 de unităţi administrativ-teritoriale şi şapte primării în Bucureşti. În opinia sa, menţinerea acestei structuri, în ciuda depopulării multor localităţi şi a concentrării populaţiei în zone dezvoltate economic, reprezintă o povară tot mai greu de susţinut.

"Priviţi spre harta de acasă. România păstrează aceeaşi organizare teritorială de aproape 60 de ani: 41 de judeţe, peste 3.200 de Unităţi Administrativ-Teritoriale (UAT) şi nu mai puţin de 7 primării în Bucureşti. Hrănim o armată de aproape o jumătate de milion de funcţionari publici. În lumea largă, informatizarea şi inteligenţa artificială contribuie enorm la simplificarea birocraţiei şi la reducerea costurilor. La noi, deşi ne confruntăm cu o reducere semnificativă a populaţiei din localităţile mici şi cu o concentrare a acesteia în zone viabile economic, refuzăm realitatea. Păstrăm toate cele 3.200 de localităţi într-o îngheţare în alt timp istoric. Ba chiar bifăm 'evoluţii' de secol XXI în stil pur dâmboviţean: Parlamentul votează declararea oraşului Voluntari ca municipiu. Exact ce ne lipsea!", scrie consilierul BNR.

Rădulescu critică şi decizia Parlamentului de a acorda oraşului Voluntari statutul de municipiu, considerând-o un exemplu al incapacităţii politicienilor de a înţelege necesitatea reformei administrative.

Dobânzile la datoria publică riscă să sufoce bugetul

Potrivit cifrelor prezentate de Eugen Rădulescu, datoria publică a României a depăşit în 2026 pragul de 60% din PIB, iar cheltuielile cu dobânzile ar urma să reprezinte 3% din PIB în acest an şi 3,5% în 2027.

Consilierul guvernatorului BNR avertizează însă că estimările pentru anul viitor nu includ riscul unei creşteri generale a dobânzilor şi nici posibilitatea ca România să piardă calificativul recomandat investiţiilor, cunoscut drept investment grade, dacă autorităţile nu reuşesc să reducă semnificativ deficitul bugetar.

În analiza sa, economistul arată că România plăteşte o dobândă de aproximativ 7,2% pentru titlurile de stat cu maturitatea de zece ani, comparativ cu 6,4% în Ungaria şi 5,5% în Polonia.

Conform calculelor prezentate de acesta, fiecare punct procentual de dobândă echivalează cu o povară de 8,45 miliarde de lei asupra bugetului public.

În acest context, Rădulescu critică solicitările ministerelor pentru suplimentarea cheltuielilor cu aproximativ 60 de miliarde de lei până la sfârşitul anului, sumă pe care o compară cu valoarea dobânzilor plătite de stat într-un an întreg.

Reforma administrativă propusă de Guvern, considerată insuficientă

Consilierul BNR apreciază că varianta de reorganizare administrativ-teritorială discutată la nivel guvernamental, care ar presupune desfiinţarea a aproximativ 400 de localităţi cu mai puţin de 1.000 de locuitori, nu ar produce economii semnificative.

Deşi recunoaşte că multe dintre aceste comune nu reuşesc să îşi acopere nici măcar cheltuielile curente din veniturile proprii, economistul consideră că o asemenea măsură ar presupune un efort administrativ considerabil, fără beneficii bugetare pe măsură.

"Se vehiculează la nivelul Guvernului o aşa-numită reorganizare administrativ-teritorială, dar una gândită astfel încât să nu deranjeze pe aproape nimeni: ar dispărea vreo 400 de localităţi – cele cu sub 1.000 de locuitori. În realitate, impactul ar fi aproape zero. Este drept, în aceste comune, veniturile proprii nu acoperă probabil nici măcar cheltuielile de încălzire a primăriei. Şi aşa, vorbim despre un efort de ajustare administrativă uriaş pentru o reducere de costuri neglijabilă.

Nu de surogate avem nevoie, ci de măsuri urgente. Tăierea cheltuielilor cu aparatul administraţiei publice reprezintă singura direcţie rezonabilă pentru ajustarea deficitului în anii următori, iar acest lucru nu se poate realiza prin modificări cosmetice pe hartă", scrie Rădulescu.

În opinia sa, România are nevoie de o restructurare profundă a administraţiei publice, nu de modificări superficiale ale organizării teritoriale.

Rădulescu susţine că reducerea cheltuielilor cu aparatul administrativ reprezintă principala soluţie pentru ajustarea deficitului bugetar în următorii ani.

O altă prioritate ar trebui să fie îmbunătăţirea colectării taxelor şi impozitelor, în condiţiile în care, potrivit estimării prezentate în analiză, evaziunea fiscală depăşeşte anual 10 miliarde de euro.

Economistul reproşează autorităţilor că măsurile adoptate până în prezent nu vizează suficient marile reţele de evaziune fiscală şi că tehnologiile moderne nu sunt utilizate eficient pentru identificarea şi combaterea acestui fenomen.

Avertisment dur privind consecinţele lipsei reformelor

În finalul analizei, Eugen Rădulescu avertizează că România riscă să ajungă într-o situaţie financiară extrem de dificilă, din care redresarea ar putea dura ani întregi.

El îşi încheie articolul cu o referire ironică la luxul afişat de unii reprezentanţi ai clasei politice, pe fondul problemelor bugetare ale ţării:

„Suntem periculos de aproape de marginea prăpastiei. Dacă facem pasul în gol, nu va exista nicio salvare pentru mulţi ani de acum încolo. Şi, cu siguranţă, nicio blană de şinşilă nu va putea amortiza prăbuşirea.”