Dilema lui Merkel: încă un bailout sau Grexit?

Peste 61% dintre greci au respins la referendum propunerile de reformă ale creditorilor internaţionali. Situaţia ţării se înrăutăţeşte însă pe zi ce trece pentru că băncile au nevoie disperată de lichidităţi, iar întregul sistem riscă să se prăbuşească. Mulţi se uită către cancelarul german, sperând într-o nouă salvare a Greciei, dar Angela Merkel are mâinile legate.

Indiferent de criticile care i se aduc, Merkel a încercat timp de 5 ani să salveze Grecia, prin două programe de asistenţă, şi să pună zona euro pe un fundament de disciplină fiscală. Referendumul şi tot ce s-a întâmplat în ultima vreme în Grecia este un eşec pentru ea, dar mai problematic este ce va urma de acum încolo. Cancelarul german se află în faţa celei mai grele decizii a mandatelor sale, pentru că este pusă într-o situaţie aproape imposibilă. Dilema este dacă să lase Grecia care a spus NU să iasă din zona euro, mizând pe faptul că efectul de contagiune asupra celorlalte ţări este redus, sau să continue negocierile cu guvernarea Tsipras şi să aprobe un al treilea bailout şi eventual o restructurare masivă a uriaşei datorii greceşti, riscând o rebeliune în propriul partid.

Cum şi ce să negociezi cu partea cealaltă, cu guvernarea Tsipras, dacă populaţia ţi-a respins toate propunerile? Înaintea summitului de marţi, Merkel a arătat foarte clar că este deschisă la discuţii, dar că în acest moment nu există premisele pentru negocierea unui al treilea pachet de salvare. Mesajul ei a fost că mingea este acum în terenul Greciei, care trebuie să vină foarte repede cu propuneri de reformă, cu soluţii, dat fiind că grecii au respins nu doar măsurile de austeritate, ci chiar principiul că pentru solidaritate şi pentru a primi banii altora, trebuie să facă şi ei eforturi în plan intern. La summit noul ministru de Finanţe grec a venit însă doar cu câteva notiţe pe o foaie, fără nimic concret.

Scriam recent că Angela Merkel a trecut deja toate liniile roşii pentru a salva Grecia şi i-ar fi propus premierului grec în cadrul întâlnirii dinaintea referendumului nici mai mult nici mai puţin decât un al treilea bailout, o restructurare parţială a datoriei şi investiţii sub forma unui pact de creştere în valoare de 35 de miliarde de euro, potrivit Spiegel. Această ofertă, negată apoi oficial, a depăşit tot ce a oferit cancelarul până acum. Merkel a riscat astfel o confruntare cu propriul partid, în care aceste propuneri nu sunt deloc susţinute, dar Tsipras a rămas neclintit pe poziţia sa, deoarece în schimb ar fi trebuit să facă reforme dureroase şi nepopulare precum reducerea pensiilor, creşterea taxelor, reducerea cheltuielilor bugetare sau creşterea TVA.

În prezent, Merkel nu mai poate să facă concesii mari Greciei, ba chiar va avea nevoie de un mandat din partea Bundestagului chiar şi pentru a negocia un eventual al treilea bailout. În Germania nu s-a ţinut un referendum până acum pe tema ajutoarelor date Greciei, dar populaţia s-a săturat să plătească la nesfârşit pentru un guvern care nu vrea să ia măsuri pentru a-şi însănătoşi propria economie. Mai mult, cancelarul este într-o poziţie foarte delicată şi în propriul partid unde criticile la adresa Greciei sunt tot mai dure. Ea ar putea să ceară un vot de încredere pentru că deja nu-şi mai controlează proprii oameni. Mulţi creştin-democraţi se opun aprobării unui nou bailout pentru Grecia şi cer Grexitul. Peste 100 de parlamentari ai CDU şi-au arătat rezervele încă din februarie atunci când cel de-al doilea program de asistenţă financiară pentru Grecia a fost prelungit. Între timp, jocul la cacealma al lui Tsipras a reuşit să irite pe mulţi.

”Grecia a spus NU. Asta înseamnă pentru noi un NU şi pentru negocieri şi un pachet de salvare. Noapte bună, Grecia! Tsipras şi guvernarea sa de stânga au minţit poporul şi l-au păcălit că vor primi euro fără reforme. Şantajiştii de stânga care au minţit poporul nu pot să se impună cu turul lor murdar”, a declarat secretarul general al CSU, partidul aliat al CDU, Andreas Scheuer pentru ziarul Bild. Un alt parlamentar CSU a susţinut că votul grecilor la referendum trebuie înţeles că un ”NU la orice fel de nou pachet de salvare”. Şi parlamentarul CDU Christian von Stetten a cerut să se pună capăt ”experimentului cu grecii care nu vor să facă reforme în spaţiul euro”. Iar ministrul de Finanţe din Bavaria, Markus Söder, a cerut excluderea Greciei din eurozonă, pe motiv că ”toate celelalte căi nu au dus până acum la niciun rezultat. Grecia vrea bani fără reforme şi respinge principiul de bază al eurozonei bani contra reforme”.

Dilema este dacă să lase Grecia care a spus NU să iasă din zona euro, mizând pe faptul că efectul de contagiune asupra celorlalte ţări este redus, sau să continue negocierile cu guvernarea Tsipras şi să aprobe un al treilea bailout şi eventual o restructurare masivă a uriaşei datorii greceşti, riscând o rebeliune în propriul partid.

Şi preşedintele SPD, Sigmar Gabriel, este sub presiunea propriului partid în problema Greciei. După ce l-a criticat dur pe premierul Tsipras pentru că a tăiat toate punţile către creditori prin organizarea referendumului şi a declarat că nu ştie cum vor putea să mai aibă loc negocieri după respingerea propunerilor creditorilor, el a dat-o cotită afirmând că are ”un respect deplin faţă de votul grecilor şi că ţara nu trebuie lăsată de izbelişte şi are nevoie mai mult ca oricând de solidaritatea celorlalte state europene”. Această schimbare bruscă de macaz a trezit însă iritare în partid deoarece membrii SPD sunt foarte divizaţi, între cei care consideră că partidul ar trebui să acţioneze ca mediator între Atena şi Berlin şi să insiste pe solidaritatea europeană şi cei care resping un nou bailout pentru Grecia şi avertizează că orice formaţiune va face asta va pierde multe voturi.

Revenind la Merkel, cancelarul riscă o revoltă a parlamentarilor CDU dacă va încerca să treacă prin Parlament un al treilea bailout pentru Grecia sau o restructurare a datoriei. De ce şi-ar pune ea în pericol funcţia, prin solicitarea unui vot de încredere, pentru a salva o Grecie condusă de şantajistul Tsipras? Nu îi este mai la îndemână să lase Grecia să iasă din zona euro, decizie care o va face chiar mai populară în Germania aşa cum arată cazul ministrului german de Finanţe Wolfgang Schäuble, artizanul programelor de economisire pentru Grecia care, potrivit unui sondaj recent comandat de postul de televiziune ARD, este la apogeul popularităţii sale, 70% dintre respondenţi fiind mulţumiţi de activitatea sa?

Mai mult, un nou sondaj al Institutului Insa, comandat de Bild arată că CDU şi CSU câştigă electorat de pe urma liniei dure a ministrului de finanţe Wolfgang Schäuble în criza greacă, ajungând la 43%, cu 3,5% mai mult decât cu o săptămână înainte. În concluzie, putem spune că democraţia se aplică şi-n Germania, nu doar în Grecia. Şi Merkel stă cu ochii pe sondaje şi trebuie să-şi asigure sprijinul partidului, nu doar Tsipras.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.