Împinsă în corzi, Grecia cedează şi acceptă majoritatea cerinţelor impuse de troika creditorilor internaţionali

Grecia a prezentat joi o nouă propunere creditorilor săi internaţionali pentru a evita excluderea din zona euro, a declarat Michel Reijns, purtător de cuvânt al preşedintelui Eurogrupului, sau mai bine zis miniştrii de finanţe din zona euro.

Propunerea a fost prezentată cu mai puţin de două ore înaintea expirării unui termen limită stabilit pentru miezul nopţii. Anterior, termenul limită fusese stabilit pentru 2 iulie de către preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.

“Noile propuneri ale Greciei au fost primite de preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem. Este important ca instituţiile (financiare) să le ia în considerare în evaluarea lor” privind viitorul program de ajutor pentru Grecia, a declarat Reijns pe contul său de Twitter.

“Propunerea Greciei ... include finanţarea nevoilor financiare ale ţării [de către creditorii internaţionali] ... pentru trei ani, o ajustare a datoriei şi un pachet de investiţii de 35 de miliarde de euro”, a fost citată de AFP o sursă nenumită.

În textul de 13 pagini intitulat 'Acţiuni prioritare şi angajamente', Grecia îşi asumă obligaţia de a adopta aproape toate măsurile propuse de creditori la 26 iunie şi pe care Atena le-a respins atunci prin referendumul din 5 iulie, arată Agerpres.

Conform ultimelor rapoarte, Grecia a oferit o revizuire a sistemului de pensii şi o creştere a TVA-ului la 23%, faţă de 13% cât este în prezent. Pentru produsele de bază, energie electrică şi hoteluri TVA-ul va rămâne la 13%, iar pentru medicamente şi cărţi la 6%.

În privinţa vârstei de pensionare, care va fi introdusă treptat până în 2022, ea a fost fixată la 67 sau 62, şi presupune 40 de ani de activitate.

Nici cheltuielile militare nu au scăpat neatinse, deoarece plafonul acestora va fi redus cu 100 milioane de euro în 2015 şi cu 200 milioane de euro în 2016. Iniţial, creditorii au cerut reduceri în valoare de 400 milioane de euro.

Mai mult, guvernul premierului Alexis Tsipras a propus suprimarea avantajelor fiscale pentru insulele elene (adică o reducere de 30% a TVA-ului ce a fost aplicată timp de mai mulţi ani), menţionându-se că primele avute în vizor vor fi insulele cele mai bogate şi cele turistice. Noile măsuri vor fi aplicate treptat asupra insulelor începând cu luna octombrie şi procesul va fi finalizat la sfârşitul anului următor.

Propunerile vor fi evaluate de oficiali ai creditorilor internaţionali ai Greciei, înainte să fie analizate sâmbătă de miniştrii de finanţe ai zonei euro.

Guvernul elen de stânga a cerut în repetate rânduri o reducere a datoriei sale de 320 miliarde de euro, susţinând că acel lucru va consolida un acord permanent cu creditorii şi va permite Greciei să aplice reforme în economia sa.

Apelul a fost susţinut de Fondul Monetar Internaţional, dar alţi participanţi majori la programul de ajutorare financiara a Greciei, incluzând Germania, au refuzat să ofere Atenei această reducere.

După criza economică din 2009, Atena a primit din partea creditorilor săi două pachete de salvare financiară în 2010 şi 2012, cu valoare totală de 240 miliarde de euro. În schimbul acelor bani, Atena a trebuit să aplice măsuri dure de austeritate care au declanşat o puternică nemulţumire în sânul populaţiei.

Grecia a ratat deja termenul limită pentru a rambursa 1,6 miliarde de euro datoraţi Fondului Monetar Internaţional, devenind astfel prima ţară dezvoltată ce nu poate restitui un împrumut al FMI. Mai mult, Atena are impus un nou termen limită – în 20 iulie – când ar trebui să plătească 3,5 miliarde de euro către Banca Centrală Europeană.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.