De ce a câştigat Frontul Naţional

Nu este o surpriză faptul că Marine Le Pen este marea câştigătoare a primului tur al alegerilor regionale. Ea a profitat cu succes de climatul de teamă şi insecuritate de după atentatele de la Paris, mizând pe clasica retorică anti-imigraţie. Liderul FN a cerut ca Franţa să-şi reia controlul asupra propriilor graniţe şi a declarat că ”extremismul islamic trebuie strivit”.

În regiunea ei, Nord-Pas-de-Calais-Picardie, Marine Le Pen s-a detaşat clar de contracandidaţi, obţinând 41% din voturi. Nu este o surpriză nici scorul de peste 50% obţinut în portul Calais, locul de unde mii de refugiaţi disperaţi încearcă să pătrundă prin tunelul de sub Canalul Mânecii, chiar cu preţul vieţii, pentru a ajunge în Marea Britanie.

Nepoata ei, Marion Maréchal-Le Pen, a obţinut un rezultat similar în regiunea Provence-Alpes-Côte d'Azur. Alţi doi candidaţi FN conduc în regiunea Alsace-Lorraine şi în Languedoc-Roussillon-Midi-Pyrénées. Per total, Frontul Naţional a obţinut 28% din voturi la nivel naţional, situându-se pe locul 1 la aceste alegeri şi conduce în 6 din 13 regiuni. Asta nu înseamnă automat că a devenit prima forţă politică a ţării, ci că în politica franceză, caracterizată timp de zeci de ani de alternanţa la putere a conservatorilor şi socialiştilor, s-a produs o trecere la tripartidism. În noua ecuaţie politică vor fi trei blocuri Stânga/Verzii, conservatorii/centriştii şi extrema-dreaptă care-şi vor disputa electoratul.

O altă concluzie care se desprinde din scrutinul de duminică este dezamăgirea faţă de guvernarea socialistă, care a dus la un puternic viraj către dreapta. Două treimi din totalul alegătorilor care s-au prezentat la urne au votat pentru conservatori, centrişti sau Frontul Naţional. Partidul Socialist a obţinut un scor dezastruos de 23% şi nu mai are şanse să câştige decât în două regiuni mari – Bretagne şi Aquitaine-Limousin-Poitou-Charentes.

Măsurile dure de securitate anunţate de preşedintele Francois Hollande după atentatele din 13 noiembrie precum introducerea stării de urgenţă, închiderea moscheilor radicale şi creşterea puterilor poliţiei de a face percheziţii şi de a impune aresturi la domiciliu au reuşit să-i mai crească popularitatea acestuia, dar nu au putut împiedica înfrângerea PS, ceea ce arată clar cât de nemulţumiţi sunt francezii de guvernarea socialistă.

”Stânga a eşuat în reducerea şomajului. În ciuda promisiunilor repetate, cu 700.000 de şomeri în plus din mai 2012, şi încă 40.000 în luna octombrie, ea poartă responsabilitatea acestui eşec”, se arată într-un editorial publicat de ”Le Monde” după alegeri.

Liderul PS, Jean-Christophe Cambadélis, a anunţat deja că va retrage listele partidului său în turul doi din regiunile Nord-Pas-de-Calais-Picardie, cât şi Provence-Alpes-Côte d'Azur astfel încât conservatorii, mai bine plasaţi, să împiedice o victorie a Frontului Naţional. Această măsură arată disperare şi neputinţă.

Republicanii conduşi de fostul preşedinte Nicolas Sarkozy, deşi nu au obţinut nici ei un rezultat bun, exclud însă orice alianţă cu socialiştii în turul doi şi retragerea listelor în două regiuni în favoarea lor. Rezultatul naţional de 27% şi cele doar trei regiuni în care conduc nu sunt un semnal pozitiv pentru profilarea liderului LR ca alternativă credibilă pentru alegerile prezidenţiale. Sarkozy spera ca alegerile regionale, ultima bătălie înainte de prezidenţiale, să dea un semnal pozitiv pentru revenirea sa la Palatul Elysee în 2017.

Dincolo de alimentarea grijilor legate de refugiaţi, de securitate, de radicalismul islamist şi de terorism, Frontul Naţional a capitalizat dezamăgirea faţă de promisiunile neonorate ale socialiştilor în domeniul economic şi s-a prezentat cu succes ca apărătorul oamenilor simpli.

Atuurile extremiştilor

Explicaţia acestui eşec al partidelor mainstream şi al ascensiunii extremei drepte este legată de faptul că Frontul Naţional a reuşit mult mai bine decât acestea să-şi mobilizeze electoratul să iasă la vot. Dincolo de alimentarea grijilor legate de refugiaţi, de securitate, de radicalismul islamist şi de terorism, partidul de extremă dreapta a capitalizat dezamăgirea faţă de promisiunile neonorate ale socialiştilor în domeniul economic şi s-a prezentat cu succes ca apărătorul oamenilor simpli.

Publicaţia ”The Economist” notează că partidul lui Marine Le Pen a reuşit să fure şi fieful stângii din nordul Franţei printr-o strategie de atragere a votanţilor socialişti şi comunişti într-o regiune cu şomaj mare şi declin industrial. La rândul ei Marion Le Pen a mizat pe o retorică a valorilor familiei şi identităţii franceze şi a câştigat.

Victoria lor este în primul rând simbolică. Regiunile franceze au atribuţii legate de transportul local, de dezvoltarea economică, de licee şi învăţământ vocaţional, dar rezultatul dă în primul rând un implus important pentru alegerile prezidenţiale. Strategia lui Marine Le Pen a fost să cucerească poziţii de putere în toată ţara la alegerile departamentale din martie şi la cele regionale de luna aceasta, în speranţa că astfel îşi va spori şansele în alegerile prezidenţiale din 2017.

Ea a reuşit să cosmetizeze imaginea Frontului Naţional, ştergând amprenta antisemită şi rasistă pusă formaţiunii conduse de tatăl ei. Poziţiile anti-Islam şi anti-imigraţie au rămas însă neschimbate. Marine Le Pen a legat terorismul de imigraţie şi criza refugiaţilor, insistând pe faptul că cel puţin doi dintre autorii atentatelor de la Paris au intrat în Europa dându-se drept refugiaţi. Această strategie a dat roade.