Cine vor fi următorii comisari europeni? [Politico]

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a trimis joi o scrisoare guvernelor naţionale ale UE, solicitându-le acestora să trimită, până la sfârşitul lunii august, numele persoanelor pe care ar dori să le vadă în viitorul Executiv.

Fiecare ţară are un comisar. Ursula von der Leyen este alegerea Germaniei, iar Kaja Kallas, susţinută de liderii UE pentru a deveni următorul Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe, va fi cea a Estoniei. Şefa Executivului european cere fiecărei ţări să nominalizeze un bărbat şi o femeie, cu excepţia cazului în care comisarul demisionar rămâne în funcţie.

Cine rămâne în funcţie?

Mai multe guverne au ales să evite o luptă internă neplăcută trimiţându-şi actualul reprezentant înapoi la Berlaymont, sediul Comisiei. La urma urmei, experienţa lor şi relaţia personală cu von der Leyen le-ar putea aduce un portofoliu mai bun.

Maroš Šefčovič (Slovacia) şi Valdis Dombrovskis (Letonia), de exemplu, cunoscuţi ca fiind persoane de încredere, vor adăuga în CV-ul lor încă cinci ani la Comisie.

Acelaşi lucru este probabil valabil şi pentru Dubravka Šuica (Croaţia), deşi aceasta nu a fost încă numită oficial de guvernul său.

Comisarul olandez Wopke Hoekstra, care s-a alăturat executivului european în octombrie pentru a-l înlocui pe şeful pentru climă, Frans Timmermans, va reveni pentru încă o jumătate de deceniu, deşi partidul său nu mai este la guvernare în Ţările de Jos.

Rămâne de văzut dacă Franţa şi Grecia vor decide să îi trimită înapoi pe actualii lor comisari, Thierry Breton şi Margaritis Schinas.

Nume noi deja ştiute

Tot mai multe ţări au început să propună nume, chiar înainte ca von der Leyen să trimită cererea sa oficială.

Spania speră să obţină un portofoliu important în domeniul energiei şi al climei pentru ministrul său pentru tranziţie ecologică, Teresa Ribera, mai ales că aceasta va fi probabil socialista cu cel mai înalt rang în următoarea Comisie.

Suedia îşi trimite ministrul pentru afaceri europene, Jessika Roswall; Finlanda, europarlamentarul şi fostul ministru Henna Virkkunen; Slovenia, fostul preşedinte al Curţii de Conturi Tomaž Vesel; Irlanda, ministrul Finanţelor, Michael McGrath; şi Republica Cehă, ministrul industriei şi comerţului, Jozef Sikela.

Peste 10 ţări nu au decis încă pe cine trimit la Bruxelles

O mare parte a puzzle-ului este încă necunoscută, chiar dacă apar numeroase zvonuri de la Bruxelles. Tot mai multe ţări îşi vor dezvălui numele în următoarele săptămâni.

Până acum, nimeni nu a prezentat public doi candidaţi, aşa cum s-a cerut. Dar liderii europeni ştiu foarte bine că Ursula von der Leyen doreşte o Comisie care să respecte paritatea de gen. Germana a fost prima care a pus în funcţiune un executiv european aplicând această regulă în 2019 şi vrea să repete performanţa de această dată.

În unele cazuri, atât numele, cât şi portofoliile vor fi negociate în culise înainte de publicarea oricărui document oficial, pentru a evita prejudicierea publică a unui candidat care ar putea fi respins.

În alte cazuri, lupta are loc în aceeaşi ţară, între politicieni naţionali. În Lituania, prim-ministrul şi preşedintele sunt în dispută deschisă cu privire la candidat. În Polonia, lupta are loc în spatele uşilor închise. În plus, ţări precum Bulgaria şi Belgia sunt în curs de formare a unor noi guverne, ceea ce face dificilă alegerea unui nume.

Care sunt marile premii puse în joc?

Nu este un secret faptul că Franţa plănuieşte un super portofoliu economic care să orienteze politica industrială a Uniunii în faţa concurenţei din partea SUA şi a Chinei - care ar putea supraveghea domenii care sunt punctele forte ale Bruxelles-ului, şi anume comerţul şi concurenţa.

Dar şi Italia candidează pentru acest rol. O întrebare crucială este dacă von der Leyen decide să îi facă pe plac liderului de extremă dreaptă Giorgia Meloni, oferindu-i un post de conducere unui italian din tabăra sa, sau dacă îi lasă ei noul portofoliu mediteranean, mai simbolic.

Extinderea va fi un portofoliu-cheie, deoarece negocierile privind aderarea Ucrainei la UE vor fi printre cele mai sensibile sarcini politice ale Comisiei. Postul de comisar pentru agricultură este, de asemenea, unul de urmărit, dat fiind rolul de lider al Uniunii în sectorul agricol şi alimentar. Este, de asemenea, un post care arată cât de dificil este să construieşti un executiv echilibrat politic. Luxemburghezul Christophe Hansen, din partea Partidului Popular European de centru-dreapta, a apărut ca prima alegere în acest domeniu, deoarece tabăra socialistă pare să fi renunţat la speranţa de a-l vedea pe Nicolas Schmit, actualul comisar luxemburghez şi liderul campaniei sale, să îndeplinească un nou mandat.

Un nou venit la portofolii?

Ursula von der Leyen va încerca să numească un comisar pentru Mediterana. Deşi titlul poate părea atractiv, postul va fi probabil unul dificil, având în vedere imigraţia şi situaţia precară a securităţii în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Cipru şi-a exprimat deja interesul pentru acest post.

Există, de asemenea, perspectiva unui comisar pentru apărare, care a generat iniţial un oarecare entuziasm, până când candidaţii au realizat cât de puţină putere are UE în acest domeniu. Pentru o vreme, speculaţiile s-au concentrat asupra ministrului polonez de Externe, Radosław Sikorski, până când acesta s-a retras. Polonia este uneori menţionată ca un candidat probabil pentru postul de comisar pentru extindere, având în vedere sprijinul Varşoviei pentru Kiev. Dar acest rol ar putea ridica probleme spinoase de politică internă, agricultorii polonezi nefiind prea entuziasmaţi de integrarea uriaşului sector agroalimentar al Ucrainei în Uniune.

Cine primeşte ce portofoliu?

Decizia îî revine lui von der Leyen. Ea trebuie să ţină cont de echilibrul dintre femei şi bărbaţi, partide politice şi zone geografice. Liderii europeni vor negocia portofoliile, în speranţa de a obţine un post important.

Va fi dificil să se găsească suficiente femei. Astfel, ţările care propun o candidată vor avea un avantaj faţă de cele care trimit un bărbat. Ursula von der Leyen le-a mai spus liderilor europeni că doreşte comisari experimentaţi şi competenţi, în mod ideal cu experienţă de management în ţările lor de origine.

Ce se va întâmpla în continuare?

Capitalele europene au timp până la sfârşitul lunii august să îşi facă alegerile. Preşedintele Comisiei va începe intervievarea candidaţilor de la jumătatea lunii august, după care va începe să pună cap la cap toate piesele puzzle-ului.

În acelaşi timp, se pregătesc atribuţiile viitorilor comisari. Orientările politice pe care von der Leyen le-a dezvăluit înainte de votul de confirmare în Parlament - în esenţă, planul său pentru următorii cinci ani - vor sta la baza scrisorilor de misiune care vor fi trimise noilor membri ai Executivului, explicând ce se aşteaptă de la ei.

Odată ce munca germanilor va fi terminată, va reveni Parlamentului European sarcina de a-i interoga pe noii comisari în cadrul audierilor care vor avea loc la sfârşitul lunii septembrie şi în octombrie. Deputaţii europeni pot respinge candidaţii şi le place să îşi arate forţa respingând câţiva. În acest caz, ţara în cauză va trebui să desemneze un nou candidat. În 2019, primii comisari francezi, români şi maghiari au fost respinşi.

Oficialii UE speră că noua Comisie Europeană va fi în funcţie până la 1 noiembrie.