Ce i-a retezat lui Putin ambiţiile de Ţar: pieţele financiare

Ambiţiile teritoriale ale preşedintelui rus Vladimir Putin se lovesc cu putere de pieţele financiare. În timp ce Putin îşi plănuieşte următoarea mişcare în Ucraina, investitorii le dau celor din cercul său interior o pauză de gândire, scrie Bloomberg.
Andrei Pricopie
07.06.2014

alte articole

Preşedintele rus Vladimir Putin (DAVID GOLDMAN / AFP / Getty Images)
Andrei Pricopie
07.06.2014

Ambiţiile teritoriale ale preşedintelui rus Vladimir Putin sunt reflectate cu putere de pieţele financiare. În timp ce Putin îşi plănuieşte următoarea mişcare în Ucraina, investitorii au devenit reticenţi în a mai investi în Rusia.

De când Putin a trecut peste indignarea internaţională şi a anexat Crimeea, în luna martie, acţiunile ruseşti au devenit extrem de instabile, iar diferenţele dintre rublă şi euro au atins un nou record. La asta se adaugă şi faptul că fluctuaţiile rublei în raport cu noile economii emergente au atins cel mai înalt punct din ultimii doi ani.

În acest context, investitorii sunt mult mai reţinuţi în a-şi investi banii într-o ţară care este aproape de recesiune şi care este dependentă de resursele sale naturale pentru creştere economică. În timp ce Putin este din ce în ce mai motivat de dorinţa de consolidare a puterii naţiunii sale în lume, invadarea estului Ucrainei ar duce la sancţiuni internaţionale mult mai dure şi ar risca accelerarea retragerii masive de capital din Rusia.

Cu alte cuvinte piaţa vorbeşte şi politicienii sunt obligaţi să asculte şi să se adapteze. Este din ce în ce mai evident că expansiunea rusă în Ucraina are cu un cost prea mare pentru Rusia, creşterea sa economică devenind din acest motiv încetinită.

Economia Rusiei se clatină

Fluctuaţiile de preţ ale acţiunilor ruse au atins cel mai înalt nivel din ultimii patru ani comparativ cu acţiunile economiilor în curs de dezvoltare. În acelaşi timp, stabilitatea rublei se clatină după ce SUA şi Uniunea Europeană au impus sancţiunii economice, inclusiv interdicţii de călătorie şi îngheţarea activelor aliaţilor lui Putin din Rusia şi Ucraina.

De trei luni volatilitatea monedei a crescut de la 7% la sfârşitul anului 2013 la 11,3%, potrivit datelor compilate de Bloomberg, iar diferenţa dintre euro şi rublă a atins 6,92 puncte procentuale pe 30 mai, cea mai mare de la introducerea monedei comună a Europei în 1999. Şi diferenţa dintre rublă şi dolar au atins, la 25 aprilie, cel mai înalt punct din octombrie 2012 comparativ cu monedele ţărilor în curs de dezvoltare, cum ar fi lira turcă şi yuanul chinezesc, potrivit unor estimări ale Bloomberg şi JP Morgan Chase & Co.

Potrivit directorului executiv al Sberbank OAO, fostul ministru al Economiei, Herman Gref, economia Rusiei se confruntă cu stagnarea în acest an.

Un studiu efectuat de 15 economişti ai Bloomberg, a arătat că probabilitatea unei recesiuni în următoarele 12 luni este de 50%. Autorităţile ruse au anunţat la 15 mai că produsul intern brut a crescut cu 0,9% în primul trimestru faţă de aceeaşi perioadă din 2013, acesta fiind cel mai lent ritm înregistrat într-un an.

Investiţiile de capital fix au scăzut, în aprilie, pentru a patra lună consecutiv, în timp ce inflaţia a crescut la un maxim înregistrat în ultimele 11 luni, respectiv de 7,3%. Ţara a anunţat retrageri de capital de aproximativ 55 miliarde de dolari în primele luni ale anului, apropiindu-se de suma de 63 miliarde dolari (totalul pierdut pe parcursul anului 2013), a informat la 23 mai preşedintelui băncii centrale, Elvira Nabiullina.

Hadrian a înţeles-o demult: războiul nu aduce beneficii decât cămătarilor. Iar Rusia nu este unul

Cu o economie care se clatină şi cu ameninţarea unor sancţiuni suplimentare la orizont, Putin şi-a atenuat retorica după victoria miliardarului Petro Poroşenko la alegerile prezidenţiale din Ucraina 25 mai.

Rusia a transmis că respectă rezultatele alegerii şi că este gata să negocieze cu noul lider. A urmat o retragere de trupe de la graniţa cu Ucraina, iar SUA a raportat că majoritatea forţelor s-au retras din 29 mai.

Cum poziţia lui Putin a devenit mai puţin rigidă, ameninţarea unor sancţiuni mai stricte a devenit mai redusă, ceea ce a ajutat acţiunile ruse să-şi revină, în timp ce rubla a avansat cu 2,2% faţă de dolar după căderea de 7,8% din primele luni ale anului.

Resursele financiare şi energetice ale Rusiei au contribuit la limitarea pierderilor în timpul crizei. Rezervele internaţionale de 468 de miliarde dolari ale Rusiei sunt printre cele mai mari cinci rezerve din lume. Ţara a încercat să-şi consolideze statutul, aspirând să ajungă cea mai mare exportatoare de energie din lume, după ce a semnat un acord cu China, ceea ce-i va reduce dependenţa de cumpărători din UE. După mai bine de un deceniu de negocieri, Gazprom a semnat pe 21 mai acordul de a furniza combustibil în China pentru 30 de ani.

Cu toate acestea bursa şi analiştii nu dau semne că ar avea încredere în revenirea rublei. Experţii anticipează că moneda va scade cu aproximativ 3,9% faţă de dolar până în septembrie. Se preconizează că până la sfârşitul anului rubla va aluneca înapoi la nivelurile minime la care a ajuns în luna martie.

Estul Ucrainei a devenit un peşte mult prea mare pentru Putin, şi, în mod clar, sancţiunile ar continua în cazul în care Rusia ar anexa şi mai multe teritorii din Ucraina. Moment în care reacţia pieţei ar putea deveni şi mai severă.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor