Câteva concluzii de la Prima Dezbatere din 2024 dintre Biden şi Trump

Preşedintele Joe Biden şi fostul preşedinte Donald Trump au prezentat viziuni şi naraţiuni concurente cu privire la o serie de probleme în prima dezbatere prezidenţială găzduită de CNN pe 28 iunie.

Deşi dezbaterea a fost uneori punctată de argumente ad-hominem şi răspunsuri timide, cei doi candidaţi prezumtivi au dezbătut, de asemenea, politici-cheie, de la imigraţie la avort, încercând să influenţeze alegătorii indecişi într-o cursă care, potrivit sondajelor, a fost incredibil de strânsă.

Mai jos, sunt prezentate câteva dintre concluziile dezbaterii.

Avortul

Avortul a fost un punct sensibil în alegerile prezidenţiale din 2024, deoarece preşedintele Biden a încercat să sublinieze rolul fostului preşedinte Trump în abrogarea hotărârii Roe v. Wade.

După ce Curtea Supremă a respins recent o contestare a pastilelor de avort prin poştă, fostul preşedinte Trump a declarat că nu va bloca accesul la aceste medicamente. De asemenea, a declarat că el "crede în excepţiile" pentru avort, inclusiv incestul, violul şi protejarea vieţii mamei.

Fostul preşedinte Trump a solicitat ca legalitatea avortului să revină statelor. El a susţinut apoi că preşedintele Biden susţine legi "extreme" pentru avort, care permit procedura în luna a noua.

"Noi nu suntem pentru avorturile la termen, punct, punct", a răspuns preşedintele Biden.

Preşedintele a făcut o legătură între sfârşitul hotărârii Roe v. Wade şi interdicţia actuală a avortului la şase săptămâni din Florida.

El a menţionat că, după şase săptămâni, "nici măcar nu ştii dacă eşti însărcinată sau nu, dar nu poţi să te duci la un doctor şi să îl laşi să decidă care sunt circumstanţele tale, dacă ai nevoie de ajutor".

Ambii candidaţi vorbesc dur despre frontieră

Atât preşedintele Biden, cât şi fostul preşedinte Trump şi-au lăudat dosarele privind securitatea frontierelor şi imigraţia.

Preşedintele Biden a vorbit despre propunerea sa de acord privind imigraţia, care a fost blocată anterior de republicanii din Senat, afirmând că aceasta include utilaje de detectare a fentanilului care traversează frontiera de sud a Statelor Unite.

"Avem nevoie de aceste maşini", a spus el.

Fostul preşedinte l-a acuzat pe adversarul său că a "deschis frontierele" şi că abia acum, spre sfârşitul primului său mandat, "încearcă să devină puţin mai dur la graniţă".

El a sugerat, de asemenea, că politicile de imigrare ale preşedintelui Biden au avut ca scop creşterea numărului de alegători.

Deşi, uneori, a fost puţin explicit, fostul şef de stat a păstrat tonul comentariilor sale legate de frontiere în timpul campaniei electorale.

Când Jake Tapper de la CNN l-a întrebat despre promisiunea sa des repetată de a efectua cea mai mare operaţiune de deportare din istoria Americii, fostul preşedinte nu a revenit asupra afirmaţiei.

Ucraina şi Israelul domină discuţiile privind politica externă

Politica externă a fost un alt subiect important.

Preşedintele Biden a declarat că "doar Hamas" doreşte să continue războiul cu Israelul. El a afirmat că propunerea sa de pace în trei etape a obţinut sprijinul Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite şi al multor altora.

Revenind la o temă frecventă în campania electorală, preşedintele Trump a declarat că atacul Hamas din 7 octombrie 2023 nu s-ar fi produs în timpul mandatului său.

Acelaşi lucru l-a spus şi despre conflictul Rusiei cu Ucraina, a cărui ultimă fază a început cu invazia rusă în ţara vecină în februarie 2022.

Preşedintele Biden l-a acuzat pe fostul preşedinte Trump că doreşte să părăsească NATO.

Trump a fost presat să spună dacă ar accepta propunerea preşedintelui Putin pentru o înţelegere. Vladimir Putin a făcut public termenii unei potenţiale încetări a focului în condiţiile în care Rusia păstrează teritoriul ucrainean pe care l-a revendicat deja, iar Ucraina renunţă la încercarea sa de a adera la NATO.

Republicanul a declarat că termenii acestui potenţial acord sunt "inacceptabili". De asemenea, el a promis că înainte de Ziua Inaugurării conflictul va fi "soluţionat" .

Bidenomics vs MAGAnomics

Cei doi candidaţi la preşedinţia SUA au prezentat argumentele în favoarea economiei în timpul mandatelor lor.

Ambii termeni s-au suprapus cu sfârşitul COVID-19 şi stimulentele economice asociate. Legea CARES de 2,2 trilioane USD a apărut în 2020, în timp ce Donald Trump era preşedinte, în timp ce preşedintele Biden a avut o lege proprie de stimulare economică de 1,9 trilioane USD în 2021.

Preşedintele Biden a declarat că fostul preşedinte i-a lăsat o economie "în cădere liberă" şi a evidenţiat creşterea numărului de locuri de muncă în timpul mandatului său.

Adversarul său republican a susţinut că multe dintre aceste locuri de muncă au fost poziţii de "revenire" recuperate după pierderi rapide şi abrupte în timpul răspunsului la COVID-19. El a susţinut că restul au mers la imigranţii ilegali.

Preşedintele Trump a declarat, de asemenea, că politicile sale au condus la "cea mai mare economie din istoria ţării noastre" înainte ca pandemia COVID-19 să o deraieze.

Biden nu a fost de acord, spunând că fostul preşedinte a fost primul de la administraţia Hoover care a părăsit funcţia cu mai puţine locuri de muncă decât atunci când a început.

Preşedintele Biden a declarat că îi va "face pe cei foarte bogaţi să înceapă să plătească partea lor echitabilă" pentru a menţine solvabilitatea sistemului de asigurări sociale. De asemenea, el şi-a reiterat angajamentul de a nu creşte impozitele pentru cei care câştigă mai mult de 400.000 USD.

Atunci când a fost întrebat dacă tarifele fostului preşedinte ar duce la creşterea preţurilor, republicanul a apărat, de asemenea, măsura, inclusiv tarifele sale de miliarde de dolari pentru importurile din China, care au fost menţinute sub administraţia Biden.

"Nu le va face să crească. Va determina doar ţările care ne fură de ani de zile, cum ar fi China şi multe altele [...] să le forţeze să ne plătească o mulţime de bani [şi] să ne reducă deficitul enorm", a declarat fostul preşedinte Trump.

Trump promite să accepte rezultatele din 2024 dacă sunt "corecte şi legale"

Tapper l-a întrebat pe fostul preşedinte Trump ce le-ar spune alegătorilor care cred că a încălcat jurământul prezidenţial de a "păstra, proteja şi apăra" Constituţia prin "acţiunile şi inacţiunile" sale din 6 ianuarie.

Fostul preşedinte nu a răspuns imediat la întrebare şi, în schimb, a subliniat modul în care ţara stătea mai bine pe 6 ianuarie, înainte ca preşedintele Biden să intre la Casa Albă.

"Eram respectaţi în întreaga lume", a spus el.

Când i s-a pus din nou întrebarea, fostul preşedinte Trump a spus că le-a spus protestatarilor să se adune "paşnic şi patriotic".

Dana Bash de la CNN l-a întrebat, de asemenea, pe fostul preşedinte dacă va accepta rezultatele alegerilor prezidenţiale din 2024 "indiferent de cine va câştiga".

Fostul preşedinte Trump nu a răspuns iniţial direct la întrebare, ceea ce a determinat-o pe Bash să pună întrebarea de încă două ori.
În cele din urmă, fostul preşedinte a spus că ar accepta, atât timp cât "sunt alegeri corecte, legale şi bune, absolut".

Întrebat dacă ar spune că violenţa politică nu este acceptabilă, fostul preşedinte a răspuns: "Este total inacceptabilă".

Eşecurile lui Trump, răspunsurile nesigure ale lui Biden

Seara a fost marcată de gafe multiple, de schimbări de direcţie în mijlocul propoziţiei şi de faptul că ambii candidaţi s-au eschivat uneori de la întrebările moderatorilor.

Preşedintele Biden, care a avut o voce răguşită în unele părţi ale dezbaterii, a avut unele dificultăţi pe parcursul serii.

Preşedintele Biden a spus din greşeală: "În sfârşit am învins Medicare". Asta l-a făcut pe Trump să spună: "A avut dreptate. El a învins Medicare. A învins-o până la moarte".

După dezbatere, vicepreşedinta Kamala Harris a recunoscut că preşedintele a avut un "început lent".

Dar, a remarcat ea, este vorba despre "alegerea" pe care poporul american o va face în noiembrie.

"Vorbesc despre una dintre cele mai importante alegeri şi despre viaţa noastră colectivă", a declarat ea pentru CNN.

Fostul preşedinte Trump a făcut, de asemenea, o pivotare în timp ce răspundea la întrebări. Când a fost întrebat despre intenţia sa de a institui "cea mai mare operaţiune de deportare internă din istoria Americii", a schimbat subiectul şi a început să critice politica preşedintelui Biden în materie de imigraţie.

De asemenea, întrebat despre poziţia sa cu privire la războiul din Ucraina, fostul preşedinte a afirmat că veteranii şi soldaţii americani "nu îl suportă" pe preşedintele Biden.