Ucraina ne roagă să doborâm drone şi rachete din apropierea spaţiului aerian românesc. Ce spune un expert în securitate
Expertul în securitate Iulian Fota a comentat, în emisiunea "Politica zilei", realizată de jurnalista Ioana Constantin, declaraţiile şefului MAE de la Kiev care cere României să doboare drone şi rachete care ajung "în apropierea spaţiului aerian românesc".
Jurnalistă: Avem o declaraţie interesantă şi vreau să o citez exact, a ministrului ucrainean al Afacerilor Externe, declaraţie comună cu ministra Luminiţa Odobescu. Spune aşa după ce ne-a mulţumit pentru Patriot: "Vă rog, partenerii noştri din România, să analizaţi posibilitatea de a doborî dronele şi rachetele ruseşti în apropierea spaţiului aerian românesc." Deci nu în spaţiu, ci în apropiere.
Iulian Fota: Bun. Acum, în apropierea spaţiului aerian românesc, ar trebui să vedem exact ce înseamnă în viziunea ministrului ucrainean de Externe, pentru că, în general, noi am avut două situaţii, nu ştiu de rachete, ştiu că doar cu dronele am avut probleme. La polonezi e adevărat, au fost nişte probleme legate de nişte rachete, din câte ştiu eu, nu am informaţii în sensul ăsta, că spaţiul aerian al României ar fi fost traversat chiar şi pentru perioade scurte de timp de către rachete.
Când vine vorba de drone, pe de-o parte, au fost situaţii în care dronele au intersectat foarte puţin spaţiul nostru aerian, timp de câteva secunde, zeci de secunde, nu ai timpul fizic efectiv să intervii, deci asta e o situaţie pe care România nu o poate controla, pentru că până când s-a semnalat situaţia şi îţi pui problema ce faci, drona a şi ieşit din spaţiul tău aerian, deci acolo pur şi simplu situaţia nu poate fi controlată.
E mai complicat, şi aici e de discutat cum am avut acum, cred că vreo săptămână sau zece zile, când ai o dronă care intră adânc în teritoriul tău şi stă acolo o bună perioadă de timp. Acestea sunt dronele care, cred eu, dacă vom mai avea astfel de situaţii, ne vor pune în poziţii tot mai complicate pentru că nu trebuie să vină ministrul ucrainean să ne spună un lucru pe care noi îl ştim deja.
În primul rând, prin Constituţie şi apoi prin legislaţia aferentă, orice încălcare a spaţiului aerian, a suveranităţii, orice trecere frauduloasă de frontieră, conform legii, se sancţionează într-un anumit fel. Şi vedeţi, dacă vine un străin şi vrea să treacă frontiera şi dă nas în nas cu cel care protejează frontiera şi nu se supune somaţiei şi nu se lasă arestat, avem bază legală să fie împuşcat. Evident, de obicei se încearcă o împuşcare în picior, tocmai pentru a nu-i pune viaţa în pericol.
Deci dacă ne raportăm astfel la un om şi legea este clară, iar cei care protejează frontiera trebuie să o respecte, atunci când vine vorba de o dronă mecanică, fără fiinţă umană implicată, suntem confuzi, ezitanţi şi parcă preferăm să lăsăm drona să zboare, să plece, ştiind că ea ajunge în Ucraina şi produce pagube materiale şi, din păcate, uneori victime umane. Această chestiune, ca orice trecere frauduloasă de frontieră trebuie sancţionată…
Jurnalistă: Dar dacă nu trece?
Iulian Fota: Bun, dacă nu trece, atunci intrăm într-o zonă, şi într-adevăr aici suntem într-o zonă gri, şi aici e nevoie de o decizie politică, pentru că în momentul ăla devine un gest clar cu... bine, noi oricum avem o atitudine antirusă, pentru că ajutăm Ucraina, pentru că Ucraina e victima unei agresiuni şi este corect, uman şi legitim din punct de vedere al dreptului internaţional să ajutăm o victimă.
Deci eu cred că în acelaşi context am putea privi şi astfel de situaţii. Când drona trece, deci, bun, acum am impresia, aici trebuie să ne uităm un pic în cărţi. Dacă drona trece prin apele noastre teritoriale, este la fel ca şi cum ar încerca, şi acolo eşti legitim în orice demers ai încerca, inclusiv să o dai jos. Dacă ea este în zona economică exclusivă, acolo rămâne, e la latitudinea Guvernului şi autorităţilor de la Bucureşti, pe procedurile pe care le avem.
Deci vreau să spun un lucru că s-a mai discutat şi zilele trecute, singurul în ţara asta care este abilitat să dea ordin ca o dronă, un avion militar, un avion civil, dar care e încadrat ca ameninţare, toate astea să poată fi date jos, e Ministrul Apărării. În România, lumea nu înţelege chestia asta, nici Preşedintele, nici Premierul, nici Ministrul de Externe, nici alţi oficiali, Preşedintele Camerei sau Senatului nu sunt abilitaţi de lege să dea ordine armatei să doboare un obiect de ăsta zburător, fie el cu om la bord, pilot sau fără pilot.
Deci cam asta este situaţia, eu îi înţeleg pe ucraineni ceea ce doresc, dar la cum arată lucrurile în momentul ăsta, eu nu cred că vor avea câştig de cauză...
România nu şi-a subsumat securitatea naţională alianţei; evident, avem acorduri, avem înţelegere, cooperăm, dar în situaţii în care noi apreciem că există un pericol direct şi iminent la adresa României, suntem ţară suverană şi avem toată baza legală şi toată legitimitatea, dacă vreţi, politică, morală, să acţionăm.
Evident, trebuie să avem tot timpul grijă ca ceea ce facem să fie în spiritul, dacă vreţi, şi în concordanţă cu obiectivele Alianţei Nord-Atlantice. Dar, pe de altă parte, pentru că uneori nu ai timp pentru aşa ceva. S-ar putea ca viitorul să aducă astfel de situaţii în care pur şi simplu trebuie să luăm un răspuns rapid şi nu vreau să se înţeleagă că, dacă nu zice NATO ceva sau nu apucăm să vorbim cu NATO, noi nu avem voie să acţionăm.
NATO e o organizaţie interguvernamentală, deci nu e ca la Uniunea Europeană, unde ai pilonul 1 economic şi acolo am transferat responsabilităţi unei birocraţii europene. NATO este interguvernamental, deci statele rămân tot timpul în control 100% pe propria lor securitate. Când sunt proceduri şi le agreăm cum sunt controlul spaţiului aerian, şi anumite ordine se dau de la NATO, este ok, dar chiar şi în situaţii de felul ăsta, repet, dacă NATO din tot felul de motive, poate tehnice, poate de altă natură, nu e capabil să acţioneze, eu tot am bază legală şi am şi legitimitatea morală că îmi apăr propria ţară, deci nu trebuie să stau după toate procedurile astea ale alianţei.
Şi când e vorba de, că vedeţi, NATO niciodată nu se suprapune 100%, avem interese legate de Republica Moldova care nu sunt acoperite de NATO. Şi unde noi suntem liberi şi suverani, suntem acţionaţi după cum e de cuviinţă, iarăşi ţinând cont de o serie întreagă de chestiuni, dar nu suntem legaţi de mâini şi de picioare. Deci trebuie lucrul ăsta, că uneori am impresia că ne ascundem după NATO şi, dacă NATO nu face, nu facem nici noi. S-ar putea să avem situaţii în care interesele noastre reclamă acţiune şi, repet, acţiunea se plasează în afara angajamentului meu cu NATO şi eu sunt liber să acţionez dacă vreau.
