Turcia: Kurzii protestează din nou, un pas înapoi pentru procesul de pace

În estul Turciei au început să apară noi victime, gherilele PKK sunt din nou pe pământ turcesc iar încercările lui Erdogan de negociere au ajuns în impas. Liderul opoziţiei turce solicită sprijinul partidelor kurzilor în viitoarele alegeri prezidenţiale.

Problema kurdă izbucneşte cu violenţă în dezbaterea politică din Turcia, la numai trei luni de la alegerile prezidenţiale. Situaţia internă a ţării a devenit fierbinte, din cauza scandalurilor care au cuprins partidul islamic moderat al premierul Recep Tayyip Erdogan şi al manifestaţiilor din Gezi Park, reprimate violent de poliţie acum zece zile.

La sfârşitul acestei săptămâni, tensiunea a crescut din nou, de data aceasta în partea de sud-est, după luni de zile de relativă linişte datorită planului guvernamental de a stabili pacea cu minoritatea kurdă şi Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care după ani de luptă a decis acum să ajungă la un acord cu Ankara. Negocierile sunt conduse de către Abdullah Öcalan, liderul moral incontestabil al kurzilor, aflat de 15 ani în detenţie pe insula Imrali. El s-a întâlnit cu delegaţiile de parlamentari kurzi şi conduce o negociere dificilă cu Executivul lui Erdogan.

De luni de zile, procesul de pace părea destinat unui eşec major. Reformele propuse de guvernul lui Erdogan au ca scop să îmbunătăţească drepturile kurzilor din Turcia, care reprezintă aproximativ 20% din populaţie. Măsurile luate sunt văzute ca o parte vitală a eforturilor guvernului de a pune capăt conflictului cu rebelii kurzi, care durează de trei decenii şi a dus la pierderea a peste 40.000 de vieţi omeneşti. Dar după evenimentele din acest week-end criza ar putea deveni permanentă. Poliţia a deschis focul în Lice, în provincia Diyarbakir, în sud-estul ţării, zonă locuită în majoritate de kurzi. Timp de două săptămâni, localnicii au protestat împotriva construirii de noi sedii de poliţie, un semn că tensiunea a început din nou să crească. Bilanţul este de două victime, devenite simbolul unui deceniu de război, pentru care nu se întrevede nicio soluţie.

De-a lungul week-endului, în întreaga ţară, sute de oameni au ieşit în stradă pentru a demonstra nu numai pentru cele două victime, ci şi pentru un proces de pace pe care minoritatea kurdă îl priveşte tot mai mult ca pe un act de propagandă folosit de către Erdogan la prezidenţialele din 2014.

Informaţiile discontinue şi contradictorii furnizate de către mass-media turcă despre incident au făcut să crească nemulţumirea opiniei publice care, chiar şi în acest caz, a trebuit să apeleze la reţelele sociale pentru a obţine informaţii fiabile cu privire la cele întâmplate. În regiunile nevralgice, în special în Istanbul şi Ankara, au avut loc adevărate scene de război urban, unde numai un miracol a dus la evitarea tragediei. Prim-ministrul a înţeles acest lucru şi în ultimele zile a organizat în Diyarbakir un workshop pentru a relansa negocierile, mai ales că se apropie data alegerilor prezidenţiale.

Opoziţia seculară din parlament a înţeles că primul ministru trece printr-o perioadă dificilă şi încearcă să curteze minorităţile kurde, chiar dacă încă nu ştie care va fi rezultatul. Kemal Kilicdaroglu, liderul Partidului Popular Republican (CHP), a cerut părţilor kurde să sprijine candidatul lor pentru preşedinţia Republicii, care se va confrunta, după toate probabilităţile, chiar cu Recep Tayyip Erdogan. Termenul limită pentru depunerea candidaturii expiră la 15 iunie şi până în acest moment nici majoritatea şi nici opoziţia nu au comunicat oficial numele candidaţilor, dar cursa la votul kurd a început deja.