Un raport al ONU acuză Rusia de crime de război în războiul cu drone şi de transferul forţat al civililor

Un nou raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite acuză Rusia de comiterea de crime împotriva umanităţii prin atacarea civililor şi a infrastructurii civile cu drone, precum şi de comiterea de crime de război prin transferul forţat de persoane, scrie CNN.

Atacurile cu drone asupra civililor din zonele situate de-a lungul liniei frontului războiului dintre Rusia şi Ucraina constituie crime împotriva umanităţii, se arată în raport. Rusia a comis, de asemenea, crime de război prin atacarea intenţionată a civililor şi a ţintelor civile, potrivit raportului Comisiei internaţionale independente de anchetă a ONU privind Ucraina.

Peste 200 de civili au fost ucişi în regiunile sudice ale Ucrainei, Dnipropetrovsk, Herson şi Mikolaiv, din iulie 2024, se arată în raport, citând autorităţile locale. Peste 2.000 de civili au fost răniţi în aceste zone în aceeaşi perioadă, se mai arată în raport.

Pe tot parcursul războiului, Rusia a negat în repetate rânduri acuzaţiile de atacuri asupra civililor. CNN a contactat Ministerul Apărării din Rusia pentru a obţine un comentariu cu privire la ultimul raport al ONU.

Atacurile cu drone investigate de comisie au vizat în mod regulat locuinţe civile şi infrastructuri precum spitale, puncte de distribuţie umanitară, instalaţii electrice şi o şcoală, potrivit raportului ONU. Aceste atacuri au fost „intenţionate şi au făcut parte dintr-o politică coordonată de alungare a civililor din aceste teritorii”, a constatat comisia.

Atacurile „au răspândit teroarea în rândul populaţiei şi au făcut viaţa civilă insuportabilă”, a concluzionat comisia. Oamenii au fugit din zonele în care atacurile erau cele mai frecvente, se arată în raport, lăsând unele locuri „aproape complet pustii”.

În unele cazuri, doar persoanele cu mobilitate redusă, vârstnicii, îngrijitorii şi cei care nu au mijloace de a pleca au rămas în urmă, se arată în raport.

Comisia nu a acuzat niciun individ de responsabilitatea pentru crimele pe care le-a documentat, ci a dat vina în general pe „forţele armate ruse” sau „autorităţile ruse”.

CNN a raportat numeroase atacuri cu drone asupra civililor din Ucraina de la invazia rusă din 2022.

În ultima lună, regiunile nordice ale Ucrainei, Cernihiv şi Sumîi, au fost frecvent atacate, lăsând multe persoane fără energie electrică pe măsură ce temperaturile scad.

În august, o serie de atacuri aeriene a avariat un pod important între insula Herson, Korabel, şi oraşul principal, declanşând un efort generalizat de evacuare a aproximativ 1.800 de civili ucraineni care încă locuiau acolo.

Natalia, o locuitoare din Antonivka, în Herson, care a cerut să fie identificată doar cu prenumele din motive de siguranţă, a declarat pentru CNN în octombrie anul trecut că era imposibil să părăsească locuinţa din cauza atacurilor cu drone din suburbia ei. „E ca un safari asupra noastră”, a spus ea despre atacurile cu drone.

Cei intervievaţi în raportul ONU au descris cum erau supravegheaţi, urmăriţi şi chiar vânaţi de drone în timp ce îşi vedeau de viaţa de zi cu zi.

„Victimele şi martorii au declarat că, în momentul în care dronele le-au lovit casele, se ocupau de activităţi obişnuite, cum ar fi petrecerea timpului în curtea casei, grădinăritul, îngrijirea animalelor, aruncarea gunoiului sau parcarea maşinilor”, se arată în raport.

Comisia de anchetă a constatat că Rusia a comis şi crime de război prin deportarea ilegală a civililor din zonele ocupate din Ucraina, inclusiv din regiunea Zaporojie din sud-estul ţării.

Adesea, aceste deportări au fost efectuate cu un preaviz foarte scurt sau fără preaviz, fără a le da oamenilor posibilitatea de a-şi face bagajele sau de a vorbi cu familiile lor înainte de a fi transportaţi cu forţa, se arată în raport.

În 2022 şi 2023, un număr de civili adulţi au fost transferaţi cu forţa din zonele ocupate de Rusia din Zaporojie în teritorii aflate sub control ucrainean, potrivit raportului.

Acuzaţi de „necooperare, desfăşurarea de activităţi considerate destabilizatoare sau deţinerea unei poziţii pro-ucrainene”, aceştia au fost obligaţi să parcurgă pe jos între 10 şi 15 kilometri din teritoriul controlat de Rusia, traversând o „zonă operaţională cu mine terestre şi tranşee”, „în timp ce auzeau împuşcături şi bombardamente în apropiere”, se arată în raport. Unii civili au dispărut în urma deportărilor, se arată în raport.

Înainte ca oamenii să fie transferaţi sau deportaţi cu forţa, au avut loc „arestări, detenţii, diverse forme de violenţă – uneori inclusiv tortură – percheziţii (şi) confiscări de documente şi bunuri”, a constatat comisia.

Moscova este acuzată de mult timp că transferă cu forţa copii ucraineni din zonele ocupate de Rusia din Ucraina. Aceste transferuri au avut loc în mare parte în Rusia.

În martie 2023, Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis mandate de arestare pentru preşedintele rus Vladimir Putin şi comisarul rus pentru Drepturile Copiilor, Maria Lviva-Belova, pentru că ar fi ordonat transferul forţat al copiilor ucraineni în Rusia, o crimă de război. La momentul respectiv, Kremlinul a denunţat acţiunea CPI ca fiind „scandaloasă şi inacceptabilă”, afirmând că Rusia nu recunoaşte jurisdicţia curţii.