Francois Hollande în Turcia: Delicatul dosar al aderării la Uniunea Europeană

Preşedintele francez Francois Hollande, care se duce luni la Ankara şi apoi la Istanbul, pentru o vizită de două zile, va avea de abordat numeroase probleme delicate cu premierul turc Recep Tayyip Erdogan. Printre dosarele sensibile care vizează Turcia se numără şi aderarea acestei ţări la Uniunea Europeană (UE), aderare ce continuă să bată pasul pe loc, notează cotidianul francez Le Parisien, care califică această vizită drept una 'pe teren minat'.

Într-adevăr, în timp ce Turcia este candidată la aderare în UE încă din 1999, procesul de negocieri se eternizează, împiedicându-se în special de problema cipriotă. Astfel, de-a lungul anilor, frustrarea pune stăpânire pe populaţia turcă, majoritar tânără: vârsta medie în această ţară este de 29 de ani, precizează cotidianul francez menţionat.

În prezent, numai jumătate dintre turci doresc integrarea ţării lor în UE. Circa 22% încă mai cred că o aderare este posibilă, comparativ cu 78% câţi credeau acest lucru în 2002. 'Te simţi oarecum perceput ca o persoană de mâna a doua de către europeni. Ca şi cum dacă ai trăi în afara frontierelor UE, eşti automat rău sau invadator', declară Murat, medic în vârstă de 29 de ani, care locuieşte la Istanbul. 'De exemplu, europenii continuă să creadă că turcii vor veni să se instaleze în ţările lor, însă noi nu vom pleca de aici, unde avem o situaţie economică ce s-a îmbunătăţit în ultimii zece ani, chiar dacă ea nu este perfectă', afirmă interlocutorul cotidianului Le Parisien.

Din partea europenilor, reticenţele se amplifică în mai multe ţări, cu Germania şi Franţa în frunte. Potrivit unui recent sondaj Ifop, doar 17% dintre francezi sunt favorabili unui proiect de aderare a Turciei la UE, comparativ cu 46% în 2003. Motivele invocate adesea pentru această respingere sunt diferenţele culturale şi religioase, frica legată de imigraţie şi, nu în ultimul rând, contextul economic european defavorabil.

'Rămân convins că Turcia şi UE trebuie să întreţină relaţii pe cât de strânse posibil, însă fără a ajunge până la integrare, care, de fapt, nu va fi profitabilă nici pentru Turcia, nici pentru UE', declara fostul preşedinte francez, Nicolas Sarkozy, în 2011, într-un interviu acordat publicaţiei turce Posta. Poziţionându-se deschis împotriva aderării Turciei la UE, Nicolas Sarkozy şi-a atras simpatia opiniei publice în ţara sa, însă de-a lungul mandatului lui Sarkozy, relaţiile turco-franceze erau glaciale. Astfel, alegerea lui Francois Hollande ca preşedinte al Franţei, în 2012, le-a dat speranţe turcilor.

Vizita lui Francois Hollande este menită să relanseze relaţiile diplomatice ale Turciei cu Franţa şi Europa. În această privinţă, actualul lider francez precizează, totuşi, că 'Turcia nu va adera la UE în viitorii cinci ani', pledând pentru continuarea procesului de negocieri.

În timpul celor două zile cât va dura vizita, Francois Hollande va trebui, de asemenea, să reîncălzească şi o relaţie economică răcită. În perioada 2009-2012, pe vremea mandatului lui Sarkozy, partea pieţei franceze din Turcia a scăzut de la 6 la 3 la sută.

În context, Le Parisien menţionează efectul pe care l-au avut asupra integrării europene a Turciei mişcările de protest ce au avut loc în această ţară în iunie anul curent. Parcul Gezi din inima Istanbulului a devenit fieful contestării politicii lui Recep Tayyip Erdogan şi partidului său islamist-conservator AK. Potrivit Amnesty International, protestele au făcut 6 morţi şi peste 8.000 de răniţi.

'Înainte de 2013, Turcia şi Recep Tayyip Erdogan îi păreau UE un model pentru Orientul Mijlociu', notează jurnalistul Elif Akgul pentru cotidianul turc Bianet. 'În Gezi, manifestanţi au fost bătuţi de poliţie, jurnalişti străini nu şi-au putut exercita meseria sau au fost criticaţi... Aceasta a devenit o problemă ce nu mai viza doar Turcia', aminteşte Elif. În opinia sa, 'acele evenimente au schimbat poziţia UE: manifestaţiile din Gezi au fost foarte prost gestionate şi nimeni, mai ales UE, nu putea să susţină aceasta'. În toiul protestelor, şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, şi-a exprimat regretul în legătură cu 'folosirea disproporţionată a forţei de către poliţia turcă'.