Erdogan se supără pe Internet. Turcia se revoltă

Opoziţia turcă îl acuză pe Erdogan că muşamalizează scandalul de corupţie care a zguduit ţara
Opoziţia turcă îl acuză pe Erdogan că muşamalizează scandalul de corupţie care a zguduit ţara (ADEM ALTAN / AFP / Getty Images)

Parlamentul Turciei a adoptat miercuri seara un proiect de lege prin care guvernul vrea să impună cenzurarea internetului, limitarea folosirii reţelelor sociale şi monitorizarea activităţilor pe internet. Opoziţia a acuzat că această măsură este parte a strategiei guvernului de a înăbuşi un scandal de corupţie cu metode specifice unor vremuri când au loc „lovituri de stat”.

Deşi anterior proiectul de lege a scos în stradă mii de oameni care au protestat împotriva suprimării libertăţii de exprimare - votul de miercuri a decurs conform planului premierului Recep Tayyip Erdogan, al cărui partid AKP deţine 319 din cele 550 de locuri în Parlament.

Proiectul de lege permite guvernului o supraveghere în masă a utilizatorilor de internet, blocarea site-urilor web fără un mandat judecătoresc, înlăturarea de conţinut postat pe internet - dacă acesta este considerat "necorespunzător" - de asemenea, fără să fie necesar un mandat judecătoresc, se va restricţiona accesul la informaţii prin blocarea anumitor cuvinte-cheie pentru căutare etc. Mai mult, autorităţile din telecomunicaţii vor trebui să păstreze timp de doi ani înregistrări cu activitatea fiecărui utilizator de pe web.

"Acest lucru este împotriva Constituţiei. Interdicţii ca aceasta nu pot să ascundă corupţia", a declarat Umut Oran, un deputat din cadrul partidului CHP din opoziţie, potrivit Reuters.

Noua legislaţie mai aşteaptă acum doar aprobarea preşedintelui Abdullah Gul pentru a intra în vigoare.

Controlul internetului este un subiect foarte important pe agenda politică a Guvernului turc. Prin intermediul reţelelor sociale au fost organizate proteste care au început în vară, iniţial pentru salvarea parcului Gezi, dar care s-au transformat rapid într-o mişcare socială de o amploare fără precedent împotriva regimului Erdogan.

De asemenea, social media şi diverse alte site-uri au fost umplute cu înregistrări ale fărădelegilor comise de miniştri, inclusiv prim-ministrul Tayyip Erdogan şi oameni de afaceri apropiaţi acestuia.

Criticii lui Erdogan au acuzat faptul că răspunsul premierului la scandalul de corupţie este o dovadă în plus a tendinţelor autoritare ale unui om care pentru mult timp a fost considerat de Occident drept un potenţial model de lider democratic în lumea musulmană.

Guvernul susţine că reformele au ca scop protejarea vieţii private nu reducerea la tăcere a criticilor săi.

"Cele mai recente reglementări nu reprezintă o cenzură. Acestea sunt reglementări necesare pentru a proteja confidenţialitatea vieţii private", a declarat vicepreşedintele partidului AKP, Necdet Unuvar.

Turcia are deja legi stricte de Internet din cauza cărora mii de site-uri au fost blocate. Mai mult de 40.000 de site-uri sunt blocate, conform engelliweb.com, care urmăreşte restricţia accesului la internet.

Coordonatorul Comitetului pentru Protecţia Jurnaliştilor pe internet, Geoffrey King, a declarat că modificările la o lege privind internetul deja restrictivă ar duce la un viitor şi mai sumbru pentru libertatea presei.

Scandalul de corupţie care a zguduit regimul lui Erdogan

Un imens scandal de corupţie a izbucnit în decembrie odată cu arestarea unor oameni de afaceri apropiaţi lui Erdogan şi a trei fii de miniştri din cabinetul său, acuzaţi de corupţie organizată, spălare de bani şi contrabandă cu aur.

Opoziţia face presiuni asupra Ministerului Justiţiei să trimită în Parlament un rezumat al investigaţiilor privind faptele de corupţie din cadrul Guvernului, cerând implicit informaţii despre cei patru miniştri au fost demişi ca urmare a implicării în acest scandal. De asemenea, membri ai opoziţiei îl acuză pe Erdogan că încearcă să muşamalizeze scandalul.

Criza a generează o mare problemă pentru AKP, care se află la putere de 11 ani, cu doar câteva luni înainte de alegerile locale şi prezidenţiale.

Erdogan acuză însă că scandalul este rezultatul un complot organizat împotriva guvernului său de Fetullah Gullen - un cleric turc, auto exilat în SUA, care are influenţă în poliţie, armată şi în sistemul judiciar. Erdogan susţine ca Gullen intenţionează să-l submineze în perioada premergătoare alegerilor. Gullen, care critică deseori accesele de autoritate ale regimului, neagă acuzaţia.

Erdogan a răspuns făcând „curăţenie” masivă în cadrul poliţiei şi a sistemului judiciar, schimbând din funcţii mii de ofiţeri şi zeci de procurori. Premierul turc susţine că mişcarea Hizmet a lui Fethullah Gulen reprezintă o ameninţare pentru guvernul său.