Summitul elveţian s-a încheiat. Câte ţări au cerut ca un acord de pace în Ucraina să se bazeze pe integritatea teritorială a acesteia

Aproape 80 de ţări participante la summitul din Elveţia au cerut ca "integritatea teritorială" a Ucrainei să fie baza oricărui acord de pace care să pună capăt războiului de doi ani din Rusia, dar calea de urmat pentru diplomaţie rămâne neclară, transmite AP News.

Comunicatul comun a încununat o conferinţă de două zile marcată de absenţa Rusiei, care nu a fost invitată. Mulţi participanţi şi-au exprimat speranţa că Rusia s-ar putea alătura în viitor unei foi de parcurs pentru pace.

Războiul total de la invazia preşedintelui Vladimir Putin în Ucraina în februarie 2022 a ucis sau a rănit sute de mii de oameni, a tulburat pieţele de bunuri precum cereale şi îngrăşăminte, a alungat milioane de oameni din casele lor şi a creat o prăpastie între Occident - care a sancţionat Moscova - şi Rusia, China şi alte câteva ţări.

Aproximativ 100 de delegaţii, majoritatea ţări occidentale, au participat la conferinţa care a fost prezentată ca un prim pas spre pace. Printre acestea s-au numărat preşedinţi şi prim-miniştri din Franţa, Germania, Marea Britanie, Japonia, Polonia, Argentina, Ecuador, Kenya şi Somalia. Sfântul Scaun a fost, de asemenea, reprezentat, iar vicepreşedintele Kamala Harris a vorbit în numele Statelor Unite.

India, Mexic, Arabia Saudită, Africa de Sud, Tailanda şi Emiratele Arabe Unite - reprezentate de miniştri de externe sau de trimişi de nivel inferior - s-au numărat printre ţările care nu au semnat documentul final, care s-a concentrat pe probleme de securitate nucleară, securitate alimentară şi schimbul de prizonieri. Brazilia, un "observator", nu a semnat, dar Turcia a făcut-o. China nu a participat.

Potrivit documentului final semnat de 78 de ţări, Carta ONU şi "respectul pentru integritatea teritorială şi suveranitate... pot servi şi vor servi drept bază pentru realizarea unei păci cuprinzătoare, juste şi durabile în Ucraina". Acest lucru a fost un eşec pentru Putin, care doreşte ca Ucraina să cedeze mai mult teritoriu şi să renunţe la speranţele sale de a se alătura alianţei militare NATO.

Preşedintele elveţian, Viola Amherd, a declarat într-o conferinţă de presă că "marea majoritate" a participanţilor a fost de acord cu documentul final, care "arată ce poate realiza diplomaţia". Ministrul de externe Ignazio Cassis a afirmat că Elveţia va lua legătura cu autorităţile ruse, dar nu a precizat care va fi mesajul.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat "primii paşi spre pace" la reuniune şi a declarat că Ucraina se află în discuţii cu unele ţări, pe care nu le-a numit, care s-au oferit să găzduiască un "al doilea summit pentru pace". Nu a fost stabilit un calendar. Zelenski a acuzat la începutul acestei luni China, susţinută de Rusia, că a încercat să submineze conferinţa elveţiană, afirmaţie negată de Beijing.

Aliaţii Ucrainei se confruntă acum cu sarcina de a încerca să menţină ritmul spre pace. Zelenski a declarat că în viitor, consilierii pe probleme de securitate naţională urmează să se întâlnească, iar după aceea "va exista un plan specific".

Ca dovadă a oboselii de război şi a altor preocupări, doar aproximativ jumătate dintre ţările membre ale ONU au participat. Este o diferenţă destul de mare faţă de situaţia din martie 2022, când condamnarea invaziei Rusiei a dus la adoptarea unei rezoluţii fără caracter obligatoriu în cadrul Adunării Generale a ONU de către 141 de ţări care au cerut ca trupele ruseşti să părăsească Ucraina.

Nu a fost clar de ce unele ţări în curs de dezvoltare prezente nu s-au aliniat în spatele declaraţiei finale, dar este posibil ca acestea să ezite să deranjeze Rusia sau să fi adoptat o poziţie neutră între Moscova, aliatul său China şi puterile occidentale care susţin Kievul.

"Unele nu au semnat - chiar dacă sunt foarte puţine - deoarece joacă jocul 'Să avem pace pe bază de concesii', iar aceasta înseamnă de obicei concesii din partea Ucrainei şi, practic, adaptarea la cererile ruseşti", a declarat Volodimir Dubovyk, expert în Ucraina şi membru senior la Center for European Policy Analysis [Centrul pentru Analiza Poiticilor Europene n.tr.], un think tank cu sediul la Washington.

"De asemenea, le place această poziţionare de 'neutralitate'".

Calea de urmat pentru Ucraina este să primească ajutor - arme şi asistenţă umanitară - care ar putea îmbunătăţi situaţia sa pe teren şi astfel să-i ofere o poziţie mai bună de negociere, afirmă Dubovyk.

La evenimentul elveţian, o adevărată provocare a fost să se vorbească dur cu Rusia, dar să se creeze posibilitatea pentru ca aceasta să se alăture unei iniţiative de pace.

"Multe ţări [...] au dorit implicarea reprezentanţilor Federaţiei Ruse. În acelaşi timp, majoritatea ţărilor nu doresc să dea mâna cu ei (liderii ruşi) [...] deci există diverse opinii în lume", a declarat Zelenski.

Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei executive a Uniunii Europene, a declarat că pacea nu va fi obţinută într-un singur pas şi a afirmat că Putin nu este serios în ceea ce priveşte încheierea războiului.

"El insistă [ca Ucraina] să capituleze. El insistă să i se cedeze teritoriul ucrainean - chiar şi teritoriul care astăzi nu este ocupat de el. El insistă să dezarmeze Ucraina, lăsând-o vulnerabilă la viitoarele agresiuni. Nicio ţară nu ar accepta vreodată aceşti termeni scandaloşi", a spus ea.

Analiştii au suspectat că această conferinţă va avea un impact concret redus pentru a pune capăt războiului, deoarece Rusia nu a fost invitată. China şi Brazilia au încercat împreună să traseze căi alternative spre pace.