Strategia Estoniei pentru a preveni o invazie: Arme cu rază lungă de acţiune

Estonia doreşte să achiziţioneze arme şi echipamente pentru a lovi o eventuală forţă invadatoare înainte ca aceasta să ajungă la graniţele ţării, afirmă şeful biroului său de achiziţii pentru apărare, potrivit Defense One.

„Cu investiţiile noastre actuale şi investiţiile suplimentare în apărare, căutăm de fapt să obţinem capacitatea de a lovi adânc în teritoriul inamic şi [...] operaţiuni eficiente de pregătire a terenului”, a declarat Magnus-Valdemar Saar, director al Centrului pentru investiţii în apărare, într-un interviu acordat în această săptămână.

După ce ani de zile a pledat pe lângă Casa Albă pentru rachete ATACMS cu rază lungă de acţiune, Ucraina a pledat în aprilie pentru a i se permite să le folosească pentru a lovi ţinte mai adânci în interiorul Rusiei. ATACMS au o rază de acţiune de 300 de kilometri.

„Am învăţat din acest conflict [din Ucraina] că trebuie să fii capabil să îţi desfăşori operaţiunile de pregătire a terenului cu adevărat eficient, ceea ce înseamnă că trebuie să duci efectele adânc la inamici. Dacă ne uităm la nivelul operaţional de la, ştiţi, brigăzi, divizie, nu mai puteţi pur şi simplu să aveţi o luptă strânsă cu arme antitanc şi altele asemenea. Trebuie să duci efectele mai adânc. Trebuie să începi pregătirea terenului, adică să elimini forţele inamice înainte ca acestea să ajungă pe linia frontului”, a declarat Saar.

Saar nu a spus exact ce ar putea implica acest lucru, ci doar că „adânc” este o chestiune oarecum subiectivă.

Estonia a anunţat deja planurile de a crea o unitate de muniţii de pândă, despre care Saar a spus că va atinge capacitatea operaţională iniţială până la sfârşitul anului, pilotând drone cu o rază de acţiune de aproximativ 100 de kilometri.

Ţara a anunţat, de asemenea, un contract pentru achiziţionarea de muniţii ghidate Vulcano 155 de la Diehl şi au achiziţionat şase lansatoare High Mobility Artillery Rocket System, sau HIMARS, împreună cu rachete Guided Multiple Launch Rocket System, sau GMLRS. HIMARS poate lansa, de asemenea, rachete ATACMS.

În legătură cu aceasta, a spus Saar, Estonia ia în considerare, de asemenea, achiziţionarea de noi capacităţi în domeniul informaţiilor, supravegherii, achiziţiei de ţinte şi recunoaşterii.

„Nu este vorba doar despre aparate care pot zbura, poate, nu ştiu, 300 de kilometri, precum racheta ATACMS, dar, de asemenea, dacă loveşti atât de departe, trebuie să ştii unde este ţinta. Trebuie să fii destul de precis”.

Saar a declarat că Estonia trebuie să acţioneze mai rapid decât NATO pentru a-şi consolida propria apărare naţională.

„Această discuţie, procesul [NATO Defense Planning], este destul de lungă, iar această discuţie - cine va furniza ce forţe pentru planuri - este, de asemenea, în curs de desfăşurare. Deci va dura ceva timp pentru a avea claritate asupra acestor probleme”, a spus el.

Saar a descris discuţiile NDP ca fiind „bine sincronizate”, dar a adăugat că prezenţa unei alianţe defensive nu diminuează nevoia Estoniei de a acţiona rapid pentru a achiziţiona, de asemenea, noi arme.

Ţara ar putea, de asemenea, să crească cheltuielile pentru apărarea antiaeriană, probabil rachete portabile cu rază scurtă de acţiune sau interceptoare cu rază mai lungă de acţiune, a spus el.

„Ca parte a următorului nostru ciclu de planificare a apărării, până în anul 2035, vom lua cel puţin în considerare [...] vom trece cel puţin prin exerciţiul de a analiza posibilitatea de a avea ceva cu rază de acţiune chiar mai mare decât IRIS-T”, un sistem german de apărare aeriană de la Diehl cu o rază de acţiune de 40 de kilometri, pe care Estonia îl are deja. Astfel de decizii ar depinde de accesibilitate, a spus el.