Sofrito - sos mediteranean benefic pentru sănătate

Pe lângă faptul că este foarte gustos, dacă se urmează sfaturile specifice, sofrito de tomate produce molecule care au o mare cantitate de antioxidanţi. Cum este posibil?

Reţeta sosului mediteranean

Sunt rare cazurile în care mâncarurile din bucătăria spaniolă nu încep cu un sos - de obicei din ulei de măsline, roşii, usturoi şi ceapă - care va deveni apoi reţeta de bază în care sunt încorporate mai multe ingrediente. Aşadar, gătind circa 60 minute la o temperatură mică şi încorporând ceapa în acest sos tradiţional din dieta mediteraneană, vom obţine o mâncare sănătoasă având o cantitate mare de antioxidanţi.

Studii ştiinţifice

Acest lucru este susţinut de un studiu publicat în revista Food International Research realizat de cercetători de la Facultatea de Farmacie şi Ştiinte Alimentare de la Universitatea din Barcelona şi de la Centrul pentru Cercetare Biomedicală în Reţeaua Fiziopatologia Obezităţii şi Nutriţiei (CIBERobn).

Astfel, echipa de cercetători a constatat efectele pozitive ale sinergiei dintre diferitele ingrediente ale sosului de tomate şi efectele asupra producţiei de izomeri - molecule cu aceeaşi formulă moleculară, dar cu proprietăţi diferite - ai licopenului, un caratenoid întâlnit mai des în tomate şi derivatele sale. Potrivit studiului, ceapa este ingredientul cel mai important în prepararea sosului, datorită potenţialului său în izomerizarea licopenului. Mai mult, dacă pe lângă adăugarea cepei, sosul este supus unui timp de preparare adecvat, acest lucru poate conduce la o producţie mai mare de izomeri cis, molecule benefice prin acţiunea lor antioxidantă puternică.

Potrivit Rosei M. Lamuela Raventos, cercetator la Departamentul de Nutriţie, Ştiinţe de Alimentaţie şi Gastronomie al Universităţii din Barcelona şi membru al CIBERobn : „Acesta este un studiu inovator, deoarece nu există aproape nicio cercetare ştiinţifică care să abordeze problema efectelor gătitului asupra sănătăţii". Scopul „a fost de a evalua modul de pregătire a sosului de tomate în casă şi sinergiile dintre diferitele ingrediente folosite pentru acest sos mediteranean, cum ar fi uleiul de masline extra virgin, ceapă şi usturoi, ce interacţionează şi cresc cantitatea anumitor carotenoide".

Pentru a studia sinergia dintre ingrediente, cercetătorii au analizat contribuţia fiecărui ingredient la creşterea cantităţii de carotenoide în sofrito, determinând dacă a fost posibilă creşterea prezenţei acestora în funcţie de timpul de preparare şi sinergia componentelor.

Analiza a relevat prezenţa a nouă tipuri de carotenoide şi izomeri ce ating cel mai înalt nivel prin adăugarea cepei şi cu un timp de fierbere de şaizeci de minute, potrivit studiului condus de Lamuela, director al Institutului de Cercetare în Nutriţie şi Securitate Alimentară de la Universitatea din Barcelona (INSA-UB). Primul autor al acestui articol ştiinţific este José Fernando Rinaldi de Alvarenga, membru al INSA-UB şi doctor în cadrul Consiliului Naţional de Dezvoltare Ştiinţifică şi Tehnologică (CNPq) din Brazilia.

Eficient în prevenirea primară a bolilor

Dieta mediteraneană este eficientă în prevenirea primară a bolilor cardiovasculare, după cum au arătat deja concluziile studiului cunoscut al Prevenţiei primare a bolilor cardiovasculare cu dietă mediteraneeană (PREDIMED), studiu clinic realizat în perioada 2003-2011 care a avut la bază participarea doamnei Rosa Maria Lamuela.

Sosul de tomate gătit în casă, bogat în carotenoide asociat cu reglarea lipidelor şi a biomarkerilor inflamatori este unul dintre cele mai clasice sosuri ale dietei mediteraneene. De asemenea, polifenoli prezenţi în ceapă şi usturoi, care sunt, de asemenea, o parte din această reţetă, au efecte benefice în combaterea bolilor cardiovasculare, hipertensiune, diabet zaharat şi a anumitor tipuri de cancer.

Studiul a fost finanţat de Ministerul Economiei, Industriei şi Competitivităţii al guvernului din Catalonia şi Centrul pentru Cercetare Biomedicală în Reţeaua Fiziopatologie a Obezităţii şi Nutriţiei (CIBERobn), o instituţie aparţinând Institutului de Sanătate Carlos III şi cofinanţată pentru programul operaţional al Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER) al Uniunii Europene.