Procesul de incompatibilitate al lui Iohannis - speţă juridică fără precedent în România

Ce se întâmplă dacă Klaus Iohannis pierde procesul cu ANI şi este declarat incompatibil de Curtea Supremă? Îşi pierde funcţia sau se bucură de imunitate prezidenţială? Vom ajunge oare la alegeri anticipate, sau procesul va fi suspendat şi reluat după ce acesta devine din nou un cetăţean obişnuit?

Juriştii nu pot ajunge la un consens pentru că speţa este una fără precedent, scrie fostul consilier prezidenţial Sebastian Lăzăroiu în cadrul unei analize publicate pe contributors.ro. Pe de altă parte, Traian Băsescu este însă convins că odată ce Iohannis a depus jurământul, mandatul de şef de stat al acestuia nu se poate întrerupe.

"Actualul preşedinte îşi începe mandatul cu o speţă juridică fără precedent. Înalta Curte va trebui să pronunţe, la un moment dat, un verdict în procesul de incompatibilitate pe care Iohannis îl are cu ANI. La ora aceasta sunt multe incertitudini în legătură cu efectele unei decizii definitive de incompatibilitate şi două certitudini privind verdictul instanţei: 1) CCR a declarat constituţională situaţia generală de incompatibilitate care îl priveşte pe Iohannis ca fost primar al Sibiului şi 2) CCR a clarificat sintagma "aceeaşi funcţie" în sensul de "nicio funcţie eligibilă", scrie Lăzăroiu.

În opinia fostului consilier prezidenţial, chiar dacă verdictul la prima instanţa a fost favorabil lui Iohannis, nu sunt motive să credem că Curtea Supremă nu ar putea răsturna această decizie, caz în care se va pune întrebarea dacă Iohannis mai poate ocupa funcţia de preşedinte al României.

"Interpretările sunt multiple: unii jurişti spun că această situaţie nefericită ar fi acoperită de imunitatea prezidenţială, ceea ce ar însemna că procesul nici nu mai poate avea loc. Pe de altă parte, într-o declaraţie hazardată, după primul tur, Iohannis s-a declarat dispus să renunţe la această imunitate (gest imposibil în limitele actualei Constituţii). Alţi jurişti cred că Iohannis îşi va termina mandatul şi se vor declanşa alegeri prezidenţiale anticipate. Desigur, există şi interpretarea (halucinantă) conform căreia Iohannis îşi va întrerupe mandatul de preşedinte timp de trei ani (perioada sancţiunii), după care ar putea reveni, fără alegeri, pentru a-şi "executa" restul de mandat. În timpul vacantării funcţiei, preşedintele Senatului ar urma să acopere interimatul. Nu este exclusă nici varianta aplicării sancţiunii după terminarea mandatului pentru orice altă funcţie eligibilă", a explicat Lăzăroiu.

"Suntem, în general, pe tărâmul speculaţiilor. Sigur este că doar varianta unui verdict de compatibilitate îl avantajează pe actualul preşedinte. O prevalare de imunitate sau un verdict de incompatibilitate îl pun într-o situaţie extrem de delicată şi îi ştirbesc în ochii publicului o parte din legitimitatea câştigată în alegeri. Nu mai vorbesc de adversarii politici, care vor porni, fără îndoială, ofensiva împotriva actualului preşedinte", a adăugat acesta.

Spre deosebire de fostul său consilier, Traian Băsescu are o opinie mult mai intransigentă. În ultima sa conferinţă de presă de la Palatul Cotroceni, fostul preşedinte declara că mandatul lui Iohannis nu poate fi întrerupt decât în anumite situaţii specifice, iar nu se află printre acestea.

"Indiferent care va fi decizia Curţii, mandatul preşedintelui nu se poate întrerupe pentru că există în Constituţie descrise situaţiile în care mandatul preşedintelui se poate întrerupe. (...) Preşedintele poate să-şi piardă funcţia în două situaţii: dacă are încălcări grave ale Constituţiei, drept pentru care e suspendat de Parlament şi pe urmă, prin referendum, îl destituie poporul şi a doua situaţie e cea în care e acuzat de înaltă trădare şi ÎCCJ decide că este vinovat. Nu există niciun cuvânt, nicio propoziţie şi nicio frază care să facă aluzie la pierderea mandatului pe chestiuni de incompatibilitate. Deci cred că acel proces, cu jurământul odată depus, nu mai poate produce efecte asupra mandatului preşedintelui României", a precizat Traian Băsescu.

Amintim că ANI anunţa, pe 24 aprilie 2013, că primarul Sibiului Klaus Iohannis este incompatibil întrucât a ocupat simultan funcţia de primar al Sibiului şi cea de reprezentant al municipalităţii în Adunarea Generală a Acţionarilor S.C. Apă Canal SA Sibiu şi SC Pieţe SA. La 25 septembrie 2013, Curtea de Apel Alba Iulia a anulat raportul ANI, judecătorii susţinând că Iohannis nu a încălcat legea şi că interpretarea ANI este eronată.

Ulterior, ANI a contestat decizia la Curtea Supremă, care urmează acum să decidă în mod definitiv dacă Iohannis a fost incompatibil, sau dacă raportul ANI va fi anulat. Următorul termen în proces va avea loc în 14 ianuarie 2015, moment în care Iohannis va beneficia de imunitatea prezidenţială.