Pregătirea ţării pentru război, prioritatea numărul 1 a viitorului preşedinte? Ce spune politologul Ioan Stanomir

Tot mai mulţi oficiali de nivel înalt - miniştri ai Apărării, miniştri de Externe, şefi de stat major, premieri - au spus că trebuie să ne pregătim pentru că se aşteaptă ca, în următorii ani, să ne confruntăm cu o agresiune militară. Este pregătirea ţării pentru un eventual război o prioritate pentru viitorul preşedinte al României? Politologul Ioan Stanomir a venit cu o serie de clarificări despre rolul preşedintelui.

"Preşedintele nu este un războinic, dar are atribuţii constituţionale care îi permit să fie primul pe timp de pace şi pe timp de război. Ca atare, expertiza unui preşedinte trebuie să depăşească capacitatea sa de a influenţa masele, de a fi interesant într-un interviu sau de a fi spumos. Trebuie să fie cineva care are capacitatea de a înţelege fenomenele internaţionale. Noi tindem să-l vedem pe preşedinte în relaţie cu propriii săi cetăţeni, dar interacţiunea cea mai importantă a preşedintelui este cu lumea din afară. Diplomaţia prezidenţială are o componentă puternic personalizată. Preşedintele imprimă un stil diplomaţiei. Poate fi un stil exuberant sau unul discret. Este o mare provocare. De aceea nu putem cere unui candidat la funcţia supremă să fie specialist în relaţii internaţionale sau în drept constituţional, dar îi putem cere să înţeleagă că se aşteaptă de la el altceva decât să fie un saltimbanc sau demagog", a precizat Ioan Stanomir.

Analistul a remarcat că, dacă ne uităm în Occident, chiar şi cei care sunt pe bună dreptate calificaţi drept demagogi au o substanţă intelectuală mult superioară demagogilor de la noi, cel puţin din punct de vedere retoric.

"Demagogia de la noi este inferioară celei occidentale. Este produsul unui mediu politic dominat de mediocritate. Dacă ar fi să-l definim, de exemplu, pe Marcel Ciolacu printr-o caracteristică principală, aceasta ar fi mediocritatea. El a putut ajunge aici tocmai pentru că, prin iscusinţă şi mediocritate, nu îi face atât de tare pe ceilalţi să se teamă de el. Un preşedinte, în anumite circumstanţe, trebuie să facă alţi şefi de stat să simtă autoritatea ţării. Până acum, profilul preşedinţilor noştri a fost uneori aproape de acest ideal, alteori atipic, dar toţi, cu bune şi rele, au reuşit să înţeleagă ce se aşteaptă de la ei", a declarat Ioan Stanomir.

În opinia profesorului de ştiinţe politice, chiar şi preşedintele Klaus Iohannis, "care a fost extrem de criticat din multe motive şi temeinic, a reuşit totuşi, în politica externă, să imprime României o direcţie clară şi de necontestat".

"Este principalul element al bilanţului său prezidenţial, care, în plan intern, nu este strălucit. Dar, pe plan extern, preşedintele Iohannis a fost un preşedinte consecvent. Nu mă refer aici la excursiile sale diplomatice, nu întotdeauna clare din punct de vedere al obiectivului, ci la faptul că a reuşit să întreţină o relaţie foarte bună cu Europa şi spaţiul euroatlantic, ceea ce, în timpurile de astăzi, este enorm", a conchis Ioan Stanomir.