Referendumul pentru demiterea primarului din Pungeşti, invalidat în instanţă

Judecătoria Vaslui a invalidat, vineri, referendumul pentru demiterea primarului comunei Pungeşti, Mircia Vlasã, referendum la care au luat parte 34,3% din pungeşteni. Organizaţiile care au militat pentru organizarea referendumului anunţă că nu vor lasă lucrurile aşa şi că se vor adresa inclusiv Consiliului Superior al Magistraturii.
Protest anti-Chevron în Pungeşti
Protest anti-Chevron în Pungeşti (DANIEL MIHAILESCU / AFP / Getty Images)

Lupta pungeştenilor pentru demiterea primarului Vlasă, pe care îl acuză că a apărat interesele companiei Chevron, nu pe ale lor, s-a izbit, încă o dată, de refuzul autorităţilor de a valida referendumul. După ce instituţiile statului şi-au pasat răspunderea de la una la alta, finalmente, Judecătoria Vaslui a dispus invalidarea referendumul.

Deşi în Legea Referendumului se precizează că un referendum este valid dacă la urne se prezintă 30% din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale, iar la Pungeşti 34,3% din cetăţeni s-au prezentat la urne, magistratul care s-a pronunţat cu privire la validarea referendumului a luat decizia în baza Legii Administraţiei Publice Locale, care stipulează că, pentru a fi valid, la referendum trebuie să se prezinte la urne 50 la sută plus unu din cetăţenii înscrişi pe listele electorale.

"Constată neîndeplinite condiţiile cvorumului de participare şi aprobare prevăzute de art. 70 raportat la art. 55 alin. 6, din Legea nr. 215/2001 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Invalidează rezultatele referendumului local având ca obiect demiterea primarului comunei Pungeşti", se arată în decizia Judecătoriei Vaslui, citată de Agerpres.

O decizie cu privire la situaţia referendumului de la Pungeşti, organizat pe data de 20 martie, a fost întârziată de magistraţi, tocmai din cauza existenţei a două legi care cer prezenţe diferite la urne.

Reamintim că în Pungeşti, localitate ce urma să devină prima din care se extrag gaze de şist, a fost organizat duminică, 20 martie, un referendum pentru demiterea primarului Mircia Vlasă.

Instituţia Prefectului Vaslui a fost obligată, printr-o decizie definitivă şi irevocabilă a Curţii de Apel Braşov, să organizeze referendum pentru demiterea primarului din Pungeşti, după ce, în 2013, mai mulţi localnici au solicitat acest lucru, nemulţumiţi că edilul a concesionat firmei Chevron terenul unde ar fi urmat să înceapă explorarea gazelor de şist. La momentul respectiv, cererea lor a fost respinsă de prefectură, motiv pentru care sătenii s-au adresat instanţei, aceasta dându-le câştig de cauză.

Curtea de Apel Braşov şi-a motivat decizia luată la finele anului trecut reţinând faptul că, în conformitate cu Statutul aleşilor locali, primarul trebuie să fie fidel comunităţii care l-a ales şi să îşi respecte angajamentele din campania electorală. În caz contrar, cetăţenii pot să-l demită prin referendum. Decizia Curţii creează un precedent util şi pentru alte comunităţi, unde localnicii consideră că primarul nu le-a reprezentat corespunzător interesele

Ulterior desfăşurării referendumului, autorităţile din Vaslui au pasat de la una la alta răspunderea în ceea ce priveşte validarea acestuia. Preşedintele Biroului Electoral Central (BEC), judecătorul Nicolae Burlibaşa i-a cerut prefectului să se pronunţe. La rândul său, Prefectul judeţului a cerut Judecătoriei Vaslui să ia o decizie, Judecătoria declinând şi ea competenţa către Tribunalul Vaslui, iar acesta către Curtea de Apel Iaşi. Instanţa ieşeană a retrimis dosarul la Judecătoria Vaslui.

Miercuri, primul judecător la care a fost repartizat dosarul a refuzat să se pronunţe, susţinând că această cauză nu este de competenţa sa, ulterior, instanţa superioară, adică Tribunalul Vaslui, decizând care dintre magistraţii de la Judecătoria Vaslui va trebui să se pronunţe în acest caz.

Asociaţiile care au luptat pentru ca acest referendum să aibă loc anunţă însă că nu vor lăsa lucrurile aşa.

"Vom reclama la CSM atât pe judecătorul Burlibaşa cât şi instanţa care a decis ilegal invalidarea Referendumului. Împreună cu Mişcarea de Rezistenţă Pungeşti vom ataca decizia prefectului şi pe prefect pentru că ocupă ilegal funcţia, neavând vechimea cerută de lege, vom reclama din nou fraudele rămase neinvestigate de poliţie când cărţile de identitate a mai multor săteni au fost reţinute de oamenii primarului şi faptul că listele au fost umflate, cazurile reclamate BEC au fost muşamalizate deşi sunt flagrante. Pe listă au apărut oameni în dreptul cărora la CNP era trecut XXX. Vorbim despre încălcarea legii şi constituirea unui grup infracţional care exercită suveranitatea în numele acestui grup împotriva Constituţiei.", declara George Epurescu, preşedintele "România Fără Ei", una din organizaţiile vârf de lance în lupta împotriva exploatării gazelor de şist prin fracturare hidraulică.

Scurt istoric

Reamintim că la jumătatea lui octombrie 2013, sătenii din Siliştea, Pungeşti au format un lanţ uman pentru a opri instalarea utilajelor companiei Chevron, care dorea să instaleze prima sondă de exploatare a gazelor de şist din România. Jandarmii au spulberat în forţă lanţul uman, acţiune sancţionată de români, care s-au solidarizat cu protestatarii din Vaslui. Ecourile la nivel naţional şi internaţional pe care le-a avut protestul pungeştenilor a determinat Chevron să amâne operaţiunile.

În 2 decembrie, Chevron şi-a trimis din nou utilajele în sat, însoţite de jandarmi. Sătenii au fost loviţi, intimidaţi, agresaţi, iar satul a fost ocupat de forţe de ordine care au patrulat zi şi noapte prin sat, Pungeştiul fiind transformat apoi în zonă specială de siguranţă publică.

Siguranţa era însă a Chevronului, nu a cetăţenilor din localitate. Reporterii noştri s-au deplasat în decembrie 2013 la Pungeşti şi au găsit o localitate asediată, ţinută sub teroare de jandarmi. Inclusiv femei ajunse la vârsta senectuţii au fost lovite în piept cu scutul şi călcate pe mâini cu bocancii de jandarmi. Oamenii au fost bătuţi şi dacă ieşeau la fântână să ia apă sau mergeau cu treabă pe drum. Unul dintre săteni a fost lovit fiindcă ducea o cruce în spate, pentru un mormânt.