O mentalitate pozitivă protejează mintea şi corpul

Pandemia Covid-19 a avut un impact profund asupra sănătăţii mentale şi fizice a oamenilor, dar un studiu recent relevă că o abordare mentală diferită poate atenua consecinţele acesteia. Cercetătorii de la Universitatea Stanford au demonstrat că cei care privesc dificultăţile ca oportunităţi de elevare personală, nu numai că reduc simptomele depresiei, dar îşi îmbunătăţesc şi sănătatea fizică prin reducerea nivelului de inflamaţie din sânge, un factor legat de afecţiuni cronice precum depresia, bolile de inimă şi diabetul.

Studiul, realizat la doi ani de la începutul pandemiei de către Mind & Body Lab de la Stanford şi publicat în revista Brain, Behaviour, and Immunity, a implicat 379 de participanţi, împărţiţi aleatoriu în două grupuri. Primului grup, grupul de control, i s-au arătat videoclipuri care reconstituiau cronologia pandemiei, cu întrebări pentru a le testa înţelegerea. Cel de-al doilea grup, grupul experimental, a vizionat videoclipuri care îi încurajau să privească crizele ca oportunităţi de elevare pe termen lung, practicând răbdarea, autocontrolul, conexiuni mai profunde şi o apreciere reînnoită despre viaţă. Participanţii din acest grup au reflectat asupra modului în care pot dezvolta o mentalitate orientată spre îmbunătăţire. După trei luni, nivelurile lor de proteină C-reactivă — un indicator al inflamaţiei asociate cu depresia şi bolile cronice — au scăzut de la 2,02 la 1,88 miligrame pe litru, în timp ce în grupul de control au crescut de la 2,05 la 2,17 miligrame pe litru. Scorurile în ceea ce priveşte depresia s-au îmbunătăţit, de asemenea, în mod semnificativ în grupul experimental, confirmând faptul că schimbarea mentalităţii a influenţat în mod direct aceşti parametri biologici.

Evenimentele traumatice, cum ar fi pandemiile, războaiele sau dezastrele naturale, pot declanşa tulburări mentale, cum ar fi anxietatea, depresia şi stresul post-traumatic. În primul an al pandemiei, ratele globale de depresie au crescut cu 25%. Stresul prelungit, cu niveluri ridicate de cortizol şi adrenalină, slăbeşte sistemul imunitar şi alimentează inflamaţia cronică, care la rândul său agravează depresia, anxietatea şi alte afecţiuni. Dar dificultăţile pot fi o ocazie ca după traume să avem schimbări pozitive în identitate, sensul vieţii sau relaţii.

Acest studiu confirmă că aceste progrese mentale îmbunătăţesc şi sănătatea fizică. Ideea că mintea influenţează corpul nu este nouă. Medicina tradiţională chineză, de exemplu, consideră mintea şi corpul ca părţi ale unui sistem interconectat, în care emoţiile negative, precum furia sau îngrijorarea, pot altera fluxul de energie vitală, provocând probleme fizice.

Cercetările moderne coroborează această opinie: o mentalitate orientată spre îmbunătăţire, care interpretează dificultăţile ca oportunităţi, reduce stresul şi riscul de tulburări mentale. În plus, emoţiile pozitive, cum ar fi iertarea, îmbunătăţesc parametrii fiziologici, cum ar fi circulaţia sângelui către inimă, în comparaţie cu cei care primesc doar informaţii standard despre sănătate.

În schimb, o atitudine negativă are consecinţe pe termen lung. Un studiu de anvergură din 2018 a arătat că persoanele care întăresc emoţii precum resentimentul sau regretul faţă de stresul cotidian sunt mai predispuse să dezvolte afecţiuni cronice după zece ani. Pe de altă parte, o abordare pozitivă îmbunătăţeşte rezultatele în materie de sănătate: pacienţii cu cancer care au o mentalitate optimistă raportează mai puţine efecte secundare şi răspund mai bine la tratament.

Cercetătorii de la Stanford subliniază că o cultivare a unei mentalităţi pozitive nu înseamnă negarea dificultăţilor sau adoptarea unui optimism forţat, care riscă să reprime emoţiile dureroase. Mai degrabă, este vorba de a recunoaşte traumele şi cu sinceritate să cautăm oportunităţi de progres. Flexibilitatea mentală, sau capacitatea de a menţine o perspectivă deschisă fără a fi îngrijorat din cauza greutăţilor, este crucială.

O altă abordare eficientă este practicarea compasiunii, chiar şi faţă de cei pe care îi considerăm mai puţin agreabili, amintindu-ne că fiecare se confruntă cu propriile provocări. Pentru a beneficia de aceste avantaje, experţii recomandă să petreceţi câteva minute în fiecare zi practicând recunoştinţa, rămânând ancoraţi în prezent, cultivând compasiunea faţă de sine, echilibrând alimentaţia, exerciţiile fizice şi odihna şi folosind tehnici de respiraţie sau meditaţie pentru a reduce stresul. În acest fel, mintea devine un aliat puternic pentru sănătatea fizică şi mentală, transformând crizele în oportunităţi de elevare.

Informaţiile şi opiniile conţinute în acest articol nu constituie sfaturi medicale.

Sursa: Epoch Times Italia