Înalta Curte se pronunţă în problema gazelor de şist. Lovitură pentru consiliile locale

Proteste la Pungeşti împotriva exploatării gazelor de şist
Proteste la Pungeşti împotriva exploatării gazelor de şist (DANIEL MIHAILESCU / AFP / Getty Images)

Puţine probleme au inflamat spiritele atât de mult în Romania precum cea a exploatării şi explorării gazelor de şist. În timp ce politicienii au susţinut că extragerea acestei resurse este vitală pentru a asigura independenţa energetică a ţării, activiştii de mediu şi cetăţenii ce urmau să fie afectaţi de exploatări, au acuzat că sondele de fracturare hidraulică (metodă prin care se extrag gazele de şist) vor polua poate iremediabil apa, solul, şi vor îmbolnăvi oamenii şi animalele.

Cum politicul nu a aplecat urechea la cererile cetăţenilor, ba dimpotrivă (vezi instaurarea statului politienesc la Pungesti), lupta împotriva explorării şi exploatării gazelor de şist a ajuns din stradă în instanţă.

Magistraţii însă s-au blocat asupra unei chestiuni de drept - gazele de şist nu sunt reglementate expres în Legea Petrolului, fapt ce a dat naştere unor decizii diferite. Această situaţie a ajuns în atenţia Înaltei Curţi care a tranşat problema şi a pus capăt neînţelegerilor, informează Adevărul.

Lupta în instanţă împotriva explorării-exploatării gazelor de şist

În contextul în care Chevron a obţinut avize pentru explorarea gazelor de şist în mai multe zone ale judeţului Vaslui, 15 consilii locale din judeţul Vaslui au decis, în 2013, să interzică, pe teritoriul comunelor pe care le reprezintă, explorarea şi exploatarea gazelor de şist.

Hotărârile celor 15 consilii locale au fost atacate în instanţă de Prefectura Vaslui pe motiv că autorităţilor locale nu au dreptul să decidă asupra bogăţiilor subsolului, pentru că acestea sunt exclusiv proprietate publică a statului.

"Potrivit Constituţiei României şi prevederilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, bogăţiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului, şi nu al unităţilor administrativ-teritoriale. În aceste condiţii, prin adoptarea hotărârilor respective, de interzicere a explorării şi exploatării gazelor de şist, consiliile locale şi-au depăşit atribuţiile, având în vedere că acestea au putere de a hotărî exclusiv cu privire la bunurile ce aparţin domeniului public sau privat de interes local", a explicat Prefectura Vaslui.

Magistraţii pronunţă decizii diferite

Tribunalul Vaslui a dat însă câştig de cauză Prefecturii Vaslui în zece dintre procese, argumentând că statul este singurul abilitat să decidă asupra bogăţiilor subsolului şi nu autorităţile locale.

Un alt complet de judecată din cadrul aceluiaşi tribunal a dat însă câştig de cauză la trei dintre consiliile locale - Alexandru Vlahuţă, Şuletea şi Pogana - magistraţii considerând legale hotărârile lor de interzicere a explorării şi exploatării gazelor de şist în condiţiile în care acest tip de resurse naturale nu a fost declarat de interes naţional în Legea Petrolului.

"Deşi Prefectura a învederat faptul că doar statul este singurul care poate avea în proprietate resursele, instanţa reţine că aceste resurse la care se face referire, respectiv gazele de şist, încă nu au fost identificate pe teritoriul comunei, nu se cunosc suprafeţele de teren care ar avea în subsolul lor aceste zăcăminte, şi nici nu au fost declarate de interes naţional, aşa cum se prevede în Legea 213/1998, pentru ca singurul care poate dispune de ele să fie statul", se arată în motivarea Tribunalului Vaslui.

Prefectura Vaslui a formulat recurs împotriva deciziei, dosarele fiind înaintate Curţii de Apel Iaşi, de unde ulterior au fost strămutate la Curtea de Apel Bacău, respectiv cea din Suceava. Cele trei procese au fost ulterior suspendate, magistraţii solicitând Înaltei Curţi să reglementeze chestiunea de drept ivită ca urmare a faptului că noţiunea de gaze de şist nu se regăseşte în legislaţia românească.

Înalta Curte intervine în problemă

Gazele de şist sunt incluse în categoria "resurselor de petrol" ce fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român, au decis, pe 29 iunie, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Decizia instanţei a fost publicată pe 21 august în Monitorul Oficial.

Curtea Supremă a reţinut în motivarea hotărârii că "gazele de şist", deşi nedefinite şi nereglementate ca atare prin lege, întrunesc caracteristicile gazelor naturale şi pot fi încadrate în noţiunea de "petrol" aşa cum aceasta este definită de lege, întrucât aceste gaze prezintă o anumită compoziţie fizico-chimică (amestec de hidrocarburi naturale) şi o anumită stare de agregare (starea gazoasă) şi sunt localizate şi acumulate în scoarţa terestră.

Astfel, Înalta Curte a explicat că resursele neconvenţionale de gaze naturale de şist intră în categoria mai largă a "resurselor de petrol" ale României, care, potrivit legislaţiei aflate în vigoare, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român."

Ce urmează acum?

Amintim că Chevron a întâmpinat o opoziţie puternică în România. Pentru a-şi instala prima sondă de explorare a gazelor de şist în România, Chevron a trebuit să treacă, la propriu, peste sătenii din Pungeşti, ieşiţi în câmp pentru a opri înaintarea utilajelor companiei gazifere. Violenţa cu care jandarmii au spulberat lanţul uman făcut de săteni şi rezistenţa eroică a oamenilor din comuna vasluiană au ajuns de notorietate internaţională.

Finele activităţii Chevron în România a avut loc tot pe fundalul unor proteste. Compania a anunţat finalizarea activităţilor de explorare a gazelor de şist la sonda din localitate în iulie 2014, la o zi după ce activişti Greenpeace s-au legat cu lanţuri de gardul ce împrejmuia perimetrul sondei.

Compania americană deţinea alte trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş - Băceşti, Popeni - Găgeşti şi Puieşti. Chevron obţinuse, de asemenea, şi cea de-a doua autorizaţie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare în perimetrul deţinut la Puieşti.

În februarie 2015, compania americană a anunţat că renunţă la explorarea gazelor de şist din România, la mai puţin de o lună după ce a renunţat şi la explorarea din Polonia.

Mai merită menţionat că, deşi Chevron a anunţat că plecă din România, aceasta nu înseamnă ca nu-şi poate relua activităţile în orice moment mai favorabil din punct de vedere economic, social sau… juridic.

Mai mult, nu doar Chevron deţine licenţe de explorare-exploatare a gazelor în România, ci şi multe alte companii, printre care ruşii de la Gazprom, prin Nis Petroleum, cărora le-a fost concesionată o vastă suprafaţă din România. Doar americanii au recunoscut oficial că îşi propun să extragă gaze de şist, în timp ce restul firmelor tac sau susţin că explorările lor nu vizează această resursă.

Totuşi raportul „Resurse de gaze naturale din zăcăminte neconvenţionale - potenţial şi valorificare”, elaborat de CENTGAS (Centrul european de excelenţă în domeniul gazelor naturale din argile gazeifere) sub tutela Consiliului Mondial al Energiei şi publicat la 15 noiembrie 2013, menţionează că "Zonele din România programate pentru exploatarea prin fisurare hidraulică a zăcămintelor de gaze de şist sunt următoarele: Bârlad (Vaslui); Voivozi (Bihor); Tria (Bihor); Băile Felix (Bihor); Tulca (Bihor); Adea (Arad); Curtici (Arad); Periam (Timiş); Biled (Timiş); Paulis (Timiş); Para (Timiş); Buzia (Timiş); Crai (Timiş); Macin (Tulcea); Babadag (Tulcea); Capidava (Constanţa); Eforie (Constanţa); Costineşti (Constanţa); Vama Veche (Constanţa); Adamclisi (Constanţa)".

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.