George Epurescu: „Termenul referendum consultativ nu există în legislaţie” (video)

„Am ajuns la un moment în care democraţia reprezentativă nu mai reprezintă. Este un conflict între politică şi societate şi atunci se caută aceste mici soluţii pentru că politicul vrea să rămână cu privilegiile pe care şi le-a creat şi încearcă să blocheze prin orice mijloace ce vor cetăţenii”, a explicat preşedintele Asociaţiei România Fără Ei, în cadrul dezbaterii „Referendumurile. Ce facem cu ele?”, organizată de România Publică.

George Epurescu a arătat că există o suprapunere legislativă şi sunt articole care se bat cap în cap, care aduc soluţii diferite şi ca urmare nu poate exista un consens privind aplicarea lor. În plus, există lacune în legislaţie.

El a relatat cazul referendumului de la Costineşti care a înregistrat o prezenţă de 50%. Consiliul local a validat rezultatul, dar de atunci nu s-a mai întâmplat nimic. Nici firma Chevron, deţinătoare a perimetrului, nu a mai avut curajul să declanşeze vreo procedură de autorizare pentru că nu ştia dacă intră în infracţiune sau nu.

Un alt exemplu de anomalie şi vid legislativ este cazul referendumului de la Pungeşti, unde trebuiau adunate 25% semnături din fiecare sat al comunei. Ca urmare, s-au strâns mai întâi, fără să se facă publicitate, semnături din localităţile pe care primarul Vlasă le controla cel mai bine şi au semnat chiar şi rudele primarului.

Deşi condiţiile validării erau întrunite, prefectul din Vaslui, care locuia în casa primarului din Pungeşti, s-a opus validării cererii însoţite de cele 1.018 semnături, reprezentând 37% din populaţia cu drept de vot. Mai mult, au venit 10 poliţişti de la poliţia judiciară din Bucureşti, i-au anchetat pe toţi semnatarii vreo săptămână şi au intimidat vreo 20 ca să-şi retragă semnătura.

Ca urmare a opoziţiei prefectului, România Fără Ei, Asociaţia Neuer Weg şi Eco Civica au atacat decizia la Tribunalul Braşov. La hotărârea acestuia de invalidare se invoca un paragraf abrogat din legea administraţiei publice locale, potrivit căruia prefectul are dreptul de a verifica validitatea.

Mai mult, deşi în Legea Referendumului se precizează că un referendum este valid dacă la urne se prezintă 30% din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale, iar la Pungeşti 34,3% din cetăţeni s-au prezentat la urne, magistratul care s-a pronunţat cu privire la validarea referendumului a luat decizia în baza Legii Administraţiei Publice Locale, care stipulează că, pentru a fi valid, la referendum trebuie să se prezinte la urne 50 la sută plus unu din cetăţenii înscrişi pe listele electorale.

Asociaţiile au atacat decizia, iar la recurs, la Curtea de Apel, s-a obţinut o decizie care spune că voinţa cetăţenilor exprimată prin referendum nu poate fi cenzurată de autorităţi. „Dacă ei doresc să facă referendum, 25% reprezintă o mulţime suficient de legitimă să facă acest lucru”, a precizat Epurescu.

Am ajuns la un moment în care democraţia reprezentativă nu mai reprezintă. Este un conflict între politică şi societate şi atunci se caută aceste mici soluţii pentru că politicul vrea să rămână cu privilegiile pe care şi le-a creat şi încearcă să blocheze prin orice mijloace ce vor cetăţenii.

Anomalii groteşti

Pe de altă parte, în legătură cu organizarea referendumului, au fost făcute mai multe adrese către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pentru că nimeni nu ştia cum se organizează acesta.

Altă anomalie este că, în timp ce preşedintele pe durata desfăşurării referendumului de demitere este suspendat din funcţie, primarul nu este, ba chiar organizeză referendumul. Biroul Electoral de la Pungeşti era localizat chiar în biroul primarului Vlasă.

„Oamenii au participat la vot în proporţie de 34,22%, iar 30% au votat pentru demiterea primarului, adică undeva la 80%. BEC a făcut un proces verbal în care a scris suma rubricilor din cele şapte secţii de votare din comună şi a plecat. Nu se ştie cine validează referendumul local. Nu există o prevedere clară privind cine dă rezultatul”, a mai povestit Epurescu.

El a subliniat că şeful BEC a refuzat să valideze referendumul, iar dosarul a rămas pe masa prefectului, care s-a adresat Judecătoriei. Aceasta şi-a negat competenţa, l-a trimis la Tribunal, care l-a dat la Curtea de Apel şi de acolo s-a întors la judecătorie. Această plimbare prin 3 instanţe s-a întins pe 7 zile. Preşedintele Biroului Electoral Central (BEC), judecătorul Nicolae Burlibaşa, i-a cerut prefectului să se pronunţe. La rândul său, Prefectul judeţului a cerut Judecătoriei Vaslui să ia o decizie, Judecătoria declinând şi ea competenţa către Tribunalul Vaslui, iar acesta către Curtea de Apel Iaşi. Instanţa ieşeană a retrimis dosarul la Judecătoria Vaslui. În prezent, nu există o hotărâre finală de invalidare a referendumului.

„Politicul şi-a băgat atât de mult coada în aceste lucruri, încât a creat nişte mecanisme nefuncţionale, iar dezbaterea nu funcţionează în societate pentru ca să se găsească nişte soluţii”, a concluzionat Epurescu.