Fumul de la gătit: pericole ascunse şi soluţii eficiente de protecţie

Când uleiul de gătit şi ingredientele ating temperaturi ridicate, fumul rezultat nu doar că umple interiorul casei cu mirosuri neplăcute. Aceşti nori invizibili pot afecta sănătatea, crescând riscul de boli cardiovasculare, Alzheimer şi diverse afecţiuni respiratorii, potrivit concluziilor a numeroase studii. Experţii explică modul în care fumul din bucătărie vă poate afecta plămânii, inima şi chiar creierul.

Experţii în toxicologie şi practicienii medicinei tradiţionale chineze au identificat metode practice pentru a reduce expunerea la fumul de gătit, pentru a proteja sănătatea plămânilor şi pentru a întări apărarea naturală a organismului.

Cum vă afectează fumul de gătit organismul

Compoziţia fumului de gătit este foarte complexă. Atunci când uleiul şi alimentele sunt expuse la temperaturi ridicate, descompunerea termică şi degradarea pot produce o varietate de compuşi chimici nocivi, a explicat pentru Epoch Times Tzung-Hai Yen, expert în siguranţa alimentară şi toxicologie din Taiwan.

Când stăm foarte aproape de aragaz, acest fum pătrunde uşor şi rapid în organism, permiţând substanţelor nocive să ajungă adânc în plămâni înainte chiar să ne dăm seama.

Boli respiratorii

„Expunerea prelungită la fumul de gătit poate fi la fel de nocivă ca fumul de tutun pasiv”, a declarat pentru Epoch Times Hao-Chun Hu, medic în Taiwan.

Când uleiul depăşeşte 200 de grade în timpul gătitului, eliberează compuşi toxici precum aldehide, cetone şi acizi, precum şi PM2,5, a precizat el. Aceste substanţe nu numai că irită căile respiratorii, dar, în cazul inhalării prelungite, pot provoca şi leziuni pulmonare cronice.

Bronşită şi astm

Particulele PM2,5 prezente în fumul de gătit pot pătrunde adânc în bronhii, ceea ce poate duce la bronşită cronică.

Un studiu din 2018 a arătat că expunerea la fumul de gătit agrava bronşita cronică la femeile nefumătoare. Chiar şi după modificarea unor factori pentru precum vârsta, expunerea la fumul de tutun pasiv, înălţimea, nivelul de educaţie şi obiceiurile de viaţă, cum ar fi utilizarea tămâiei şi consumul de ceai, tendinţa era clară: cu cât o persoană gătea mai des în fiecare săptămână, cu atât creştea riscul de a dezvolta bronşită cronică.

Chiar şi persoanele fără antecedente respiratorii pot dezvolta simptome similare astmului din cauza expunerii la fumul de la gătit, iar la cele care suferă deja de astm se poate observa agravarea simptomelor, a adăugat Hao-Chun Hu.

Inflamaţia persistentă a gâtului

Inhalarea prelungită a fumului de la gătit poate irita mucoasele căilor respiratorii superioare, provocând o inflamaţie persistentă a gâtului. Este frecvent ca persoanele care stau acasă, de exemplu, să prezinte simptome precum gât uscat sau iritat, tuse cronică sau răguşeală după gătit.

Substanţele chimice nocive conţinute în fum pot, de asemenea, să deterioreze bariera protectoare a gâtului, făcându-l mai vulnerabil la infecţii bacteriene şi inflamaţii recurente.

Scăderea funcţiei plămânilor

Substanţele toxice existente în fumul de la gătit pot deteriora alveolele, aceste mici săculeţe în formă de balon situate la capătul bronhiilor din plămâni, precum şi pereţii bronhiilor, afectând treptat funcţia pulmonară. Expunerea prelungită poate duce la fibroză pulmonară, însoţită de simptome precum dificultăţi de respiraţie, senzaţie de apăsare în piept şi scăderea rezistenţei la efort.

Anumite persoane casnice prezintă o funcţie pulmonară redusă la vârsta de 40 de ani, în ciuda faptului că nu fumează, în mare parte din cauza expunerii cronice la fumul de gătit, a indicat Hao-Chun Hu.

Cancerul pulmonar

Gătitul la temperaturi ridicate declanşează multiple reacţii chimice: grăsimile produc hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), proteinele formează amine heterociclice, iar alimentele bogate în amidon generează acrilamidă, pe lângă PM2,5 produse în timpul gătitului. Se cunoaşte faptul că toţi aceşti compuşi sunt cancerigeni.

Expunerea la fumul de gătit poate irita continuu celulele pulmonare, ducând la moartea acestora şi la deteriorarea ADN-ului, ceea ce creşte riscul de a dezvolta cancer pulmonar, a explicat Yen.

Un studiu de caz-martor din 2020 a arătat că femeile chineze care găteau mai frecvent aveau un risc de cancer pulmonar de aproximativ trei ori mai mare. Studiul a arătat, de asemenea, că utilizarea prelungită a sistemelor de ventilaţie din bucătărie, cum ar fi hote, poate reduce acest risc cu aproximativ 50%.

Alte probleme de sănătate

Consecinţele expunerii la fumul din timpul gătitului depăşesc cu mult sistemul respirator, afectând mai multe organe vitale şi crescând riscul de boli cronice grave.

Boli cardiovasculare

PM2,5 emise în timpul gătitului afectează atât inima, cât şi plămânii.

Un studiu publicat în Environmental Research a analizat datele Medicare din Statele Unite între 2000 şi 2016 şi a constatat că nivelurile mai ridicate de PM2,5 erau asociate cu o creştere a spitalizărilor pentru boli cardiovasculare, cea mai puternică legătură fiind observată în cazul insuficienţei cardiace.

Mai precis, femeile şi afro-americanii aveau un procent mai mare de spitalizare din cauza afecţiunilor cardiovasculare legate de PM2,5, pe când americanii albi prezentau rate mai mari de accident vascular cerebral, fibrilaţie atrială şi insuficienţă cardiacă.

Boala Alzheimer

Fumul de gătit poate afecta creierul şi sistemul nervos.

Un studiu din 2022 a arătat că, în timpul şi după expunerea la fumul de la uleiul de gătit, participanţii prezentau o creştere a raportului dintre activitatea cerebrală cu unde lente şi cea cu unde rapide, un model electroencefalografic similar cu cel observat la pacienţii aflaţi în stadiile incipiente ale bolii Alzheimer.

Studiul a sugerat că expunerea îndelungată la concentraţii ridicate de vapori rezultaţi de la gătit ar putea, în timp, să contribuie la apariţia bolii Alzheimer.

Cercetătorii cred că particulele ultrafine provenite din fumul de gătit ar putea pătrunde în fluxul sanguin – şi, potenţial, în creier – crescând stresul oxidativ şi inflamaţia, două procese cunoscute pentru accelerarea neurodegenerării.

E important să înţelegem vârfurile fumului

Pentru a reduce emisiile de particule provenite din fumul de gătit, este important să se cunoască vârfurile de fum ale diferitelor uleiuri. Un studiu din 2020, publicat în Sustainable Cities and Society, a examinat emisiile a şase uleiuri utilizate în mod obişnuit – vegetal, rapiţă, porumb, măsline, arahide şi cocos – atunci când erau supuse la temperaturi ridicate.

Rezultatele au arătat că uleiul de cocos şi uleiul de măsline au început să elibereze particule la aproximativ 302 grade Fahrenheit, în timp ce uleiul de rapiţă şi uleiul de arahide au făcut acest lucru la aproximativ 401 grade Fahrenheit şi, respectiv, 419 grade Fahrenheit. Uleiul vegetal a prezentat o creştere a concentraţiei de particule la aproximativ 392 de grade Fahrenheit, iar uleiul de porumb a produs niveluri deosebit de ridicate de particule în comparaţie cu celelalte uleiuri testate.

Măsuri practice pentru a vă proteja

Simplele schimbări în obiceiurile dvs. de gătit şi în amenajarea bucătăriei pot reduce expunerea la fumul nociv.

• Soluţii moderne pentru bucătărie: potrivit American Lung Association, aragazele cu gaz şi alte aparate cu combustie emit mult mai multe particule nocive decât aragazele electrice. Prin urmare, se recomandă trecerea la inducţie. Utilizarea unei hote de înaltă eficienţă şi o bună ventilaţie a bucătăriei în timpul gătitului pot reduce considerabil expunerea la fum, a indicat Yen.

• Alegerea judicioasă a uleiurilor: „Dacă este posibil, păstraţi la îndemână mai multe tipuri de uleiuri de gătit şi alegeţi-l pe cel potrivit în funcţie de felul de mâncare”, a adăugat el. „Pentru preparatele sărate de zi cu zi, uleiul de măsline este potrivit, dar pentru prăjirea cărnii sau a altor alimente, este mai bine să utilizaţi uleiuri cu un vârf al fumului mai ridicat pentru a evita oxidarea.”

• Măsuri de protecţie suplimentare: Hao-Chun Hu recomandă purtarea unei măşti în timpul gătitului şi curăţarea regulată a aparatelor de bucătărie pentru a proteja căile respiratorii.

„Dacă aveţi o tuse persistentă, o senzaţie de apăsare în piept sau dificultăţi de respiraţie, consultaţi rapid un medic şi solicitaţi o evaluare a funcţiei plămânilor”, a precizat el. „Aceste simptome nu trebuie ignorate. ”

Abordări ale medicinei tradiţionale chineze pentru sănătatea pulmonară

În medicina tradiţională chineză, plămânii sunt consideraţi organul cel mai uşor afectat de factorii de mediu externi. Plămânii „preferă umiditatea şi nu le place uscăciunea”, a explicat pentru Epoch Times Chen Hsin-Hung, directorul Hanyitang Chinese Medicine Clinics din Taiwan. Anumite remedii pe bază de plante pot ajuta la hrănirea plămânilor şi la reducerea uscăciunii.

Plante care hrănesc plămânii

„În practica clinică, folosesc adesea plante precum polygonatum, bulb de crin, sâmbure de caisă şi lemn dulce”, a spus Chen Hsin-Hung. „În funcţie de constituţia pacientului, pot adăuga şi plante revitalizante, cum ar fi fritillaria, rădăcina de ophiopogon sau frunza de neflier pentru a hrăni yin şi hidratarea uscăciunii, susţinând astfel sănătatea respiratorie.”

Lemnul dulce este utilizat în medicina tradiţională chineză de mii de ani. Este cunoscut pentru proprietăţile sale antialergice, antibacteriene, antivirale, antiinflamatorii şi antitumorale, ceea ce îl face util în tratarea diverselor afecţiuni inflamatorii.

Reţetă

Chen Hsin-Hung recomandă, de asemenea, consumul regulat de ceaiuri calmante pentru gât şi plămâni, pentru a menţine o bună funcţie respiratorie.

Ceai calmant pentru gât şi plămâni

Ingrediente

• Jumătate de fruct al călugărului (Luo Han Guo)

• 11 grame de seminţe de sterculia (Pang Da Hai)

• 3,8 grame de pudră de fritillaria (Chuan Bei Fen)

• 3,8 grame de sâmburi de caise (Xing Ren)

• Zahăr brut, după gust

Preparare

• Clătiţi seminţele de sterculia, fructul călugărului şi sâmburii de caise.

• Puneţi-le într-o cratiţă şi adăugaţi pulberea de fritillaria.

• Turnaţi 1 litru de apă.

• Aduceţi la fierbere la foc mare.

• Reduceţi focul şi lăsaţi să fiarbă 10 minute.

Ingrediente antiinflamatorii

Principiul medicinei tradiţionale chineze „alimente şi medicamente de aceeaşi origine” se potriveşte perfect cu nutriţia modernă: ambele pun accentul pe compuşi naturali care reduc inflamaţia şi stresul oxidativ – două căi majore prin care fumul rezultat din gătit dăunează plămânilor, sistemului cardiovascular şi sistemului nervos.

Plantele precum scutellaria (Huang Qin), ginsengul (Ren Shen) şi buplèvre (Chai Hu) sunt utilizate în mod tradiţional pentru a elimina căldura, a reduce inflamaţia şi a proteja organismul împotriva iritanţilor din mediu.

Ginsengul este considerat de mult timp un tonic superior pentru refacerea energiei şi întărirea imunităţii. Studiile moderne arată că ginsenozidele au puternice efecte antioxidante şi antiinflamatorii. Compuşii lor activi ajută la reducerea stresului oxidativ la nivel celular, protejează sistemele nervos şi cardiovascular şi pot avea, de asemenea, efecte anticanceroase şi împotriva oboselii.

Aceste efecte pot ajuta la contracararea impactului biologic al fumului de la gătit prin:

• Reducerea stresului oxidativ cauzat de inhalarea particulelor.

• Diminuarea inflamaţiei declanşate de aldehide toxice şi hidrocarburi aromatice policiclice.

• Protejarea sistemului cardiovascular, afectat şi el de PM2,5.

• Susţine sistemul nervos, ceea ce poate ajuta la atenuarea efectelor neuroinflamatorii legate de schimbările de tip Alzheimer provocate de fumul de gătit.

• Întăreşte rezistenţa imunitară, ajutând plămânii să se recupereze după o iritaţie cronică.

Puterea licopenului

Fumul de la gătit – în special PM2,5, hidrocarburile aromatice policiclice şi aldehidele – provoacă stres oxidativ, inflamaţie şi leziuni ale ADN-ului în ţesuturile plămânilor. Capacitatea antioxidantă puternică a licopenului ajută la neutralizarea speciilor reactive de oxigen, la reducerea inflamaţiei căilor respiratorii şi la protejarea celulelor pulmonare.

Fructele şi legumele precum roşiile, salata verde, ciupercile, merele şi portocalele sunt bogate în carotenoizi. Dintre aceştia, licopenul se distinge prin proprietăţile sale antiinflamatorii şi antioxidante.

În plus, nivelurile mai ridicate de licopen din sânge sunt asociate cu un risc redus de cancer pulmonar. Licopenul nu numai că inhibă proliferarea celulelor tumorale, dar favorizează şi apoptoza şi ajută la prevenirea metastazelor.

Împreună, aceste beneficii fac din alimentele bogate în licopen aliaţi preţioşi pentru susţinerea sănătăţii pulmonare şi cardiovasculare la persoanele expuse frecvent la fumul de gătit.