Orban, euroscepticul Ungariei, preia conducerea preşedinţiei rotative a UE

Ungaria preia luni preşedinţia rotativă a UE, promiţând să fie un "mediator onest", în pofida preocupărilor generale legate de ceea ce criticii consideră a fi un guvern autoritar, favorabil Rusiei, potrivit AFP.

Premierul naţionalist Viktor Orban, care conduce ţara central-europeană din 2010 cu scopul de a o transforma într-o "democraţie iliberală", intră frecvent în conflict cu Bruxelles-ul în ceea ce priveşte statul de drept şi drepturile omului.

El este, de asemenea, singurul lider UE care a menţinut legături cu Rusia, în ciuda invaziei acesteia în Ucraina. El a refuzat să trimită arme Kievului şi a criticat în mod repetat sancţiunile împotriva Moscovei din cauza războiului.

Anul trecut, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie fără caracter obligatoriu, subliniind "regresul" Ungariei în ceea ce priveşte valorile democratice şi punând sub semnul întrebării modul în care aceasta şi-ar putea asuma în mod "credibil" preşedinţia de şase luni a blocului comunitar.

"Ocupaţi Bruxelles-ul"

Budapesta insistă că este pregătită să îşi asume "îndatoririle şi responsabilităţile" de a conduce blocul celor 27 de ţări.

"Vom fi intermediari oneşti, lucrând cu loialitate cu toate statele membre şi instituţiile", a declarat ministrul ungar al Afacerilor europene, Janos Boka, la jumătatea lunii iunie, când a prezentat programul preşedinţiei.

"În acelaşi timp, credem că Ungaria are un mandat puternic pentru a urmări o politică europeană puternică. Activitatea noastră va reflecta această viziune a Europei", a adăugat el.

Sloganul programului Ungariei? "Make Europe Great Again" ("Faceţi Europa măreaţă din nou") - un ecou al strigătului de mobilizare al "bunului prieten" al lui Orban, fostul preşedinte american Donald Trump - care a provocat deja agitaţie la Bruxelles.

După ce Ungaria a deţinut ultima dată preşedinţia UE, în 2011, Orban s-a lăudat că a împărţit "lovituri", "palme" şi "palme prietenoase" "agresorilor agitaţi" din Parlamentul European.

Pe de altă parte liderul maghiar este cunoscut pentru politica sa de apropiere de ţări autocrate cu regimuri dictatoriale şi complet netransparente, precum Rusia şi China.

Acum, liderul naţionalist, în vârstă de 61 de ani, este şi mai combativ, promiţând să "ocupe Bruxelles-ul" în timpul campaniei pentru alegerile europene de la începutul lunii iunie, mizând pe o victorie a dreptei.

Însă, chiar dacă partidele de extremă dreapta au înregistrat progrese, partidul Fidesz al lui Orban se află în prezent izolat, nereuşind să găsească un grup în Parlamentul European care să îi convină.

Duminică, Orban a anunţat că doreşte să îşi formeze propriul grup, împreună cu Partidul Libertăţii (FPOe) al extremei drepte din Austria şi cu partidul centrist ANO al fostului premier ceh Andrej Babis.

Aceştia mai au nevoie ca partide din cel puţin alte patru ţări să li se alăture.

Săptămâna trecută, Orban nu a reuşit să împiedice un acord privind revenirea Ursulei von der Leyen în fruntea puternicei Comisii Europene şi a altor două persoane dintr-o alianţă de centru care să ocupe celelalte funcţii de conducere.

Între timp, von der Leyen a amânat o vizită de curtoazie la Budapesta, planificată iniţial pentru deschiderea preşedinţiei. O nouă dată nu a fost stabilită.

Oportunităţi limitate

Pentru a obţine sprijin pentru programul Ungariei, Orban a vizitat săptămâna trecută principalele capitale europene.

Printre cele şapte priorităţi ale ţării pentru preşedinţia sa la UE se numără stoparea "migraţiei ilegale" şi aducerea ţărilor din Balcanii de Vest "cu un pas mai aproape" de aderarea la UE.

Orban poate folosi preşedinţia pentru a stabili agenda, dar nu poate obţine rezultate fără sprijinul Comisiei, a declarat pentru AFP Daniel Hegedus, senior asociat la German Marshall Fund.

El a remarcat, de asemenea, că premierul ungar are oportunităţi limitate de a acţiona ca un agent al distrugerii planurilor establishmentului european, deoarece preşedinţia belgiană demisionară şi instituţiile UE s-au grăbit să încheie decizii importante.

Săptămâna trecută, Uniunea Europeană a adoptat un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei şi a lansat oficial negocierile "istorice" de aderare cu Ucraina.

"Toată lumea se străduia să reducă instabilitatea, restrângând astfel spaţiul de manevră al preşedinţiei ungare", a declarat Hegedus.

Dar este de aşteptat mai mult "trolling pe frontul comunicării", a adăugat el.

Printre luptele Ungariei cu Bruxelles-ul, Budapesta încearcă să deblocheze miliarde de euro în fonduri UE îngheţate din cauza unor probleme precum drepturile LGBTQ, tratamentul solicitanţilor de azil şi achiziţiile publice, dar şi ajutorul pentru Ucraina.