Noii cetăţeni germani trebuie acum să afirme "dreptul la existenţă" al Israelului

Un bărbat palestinian trece pe lângă o clădire distrusă în Rafah, în sudul Fâşiei Gaza, la 26 mai. (Getty Images)
Redacţia
01.07.2024

Pe măsură ce războiul din Gaza continuă, guvernele occidentale urmăresc căi din ce în ce mai tulburătoare de eradicare a ideilor şi a discursului care contestă naraţiunile pro-Israel. În cea mai recentă demonstraţie a unei astfel de politici exagerate, legea germană cere acum solicitanţilor de cetăţenie să afirme că statul Israel are "dreptul de a exista", arată ZeroHedge.com.

"Au fost adăugate noi întrebări de test pe teme de antisemitism, dreptul statului Israel de a exista şi viaţa evreilor în Germania", a declarat Ministerul de Interne pentru Financial Times. Noua lege a intrat în vigoare joi. Cu două zile mai devreme, ministrul de Interne Nancy Faeser a declarat:

"Oricine împărtăşeşte valorile noastre şi face un efort poate obţine acum un paşaport german mai rapid şi nu mai trebuie să renunţe la o parte din identitatea sa prin renunţarea la vechea cetăţenie. Dar, de asemenea, am clarificat lucrurile: oricine nu împărtăşeşte valorile noastre nu poate obţine un paşaport german. Am trasat aici o linie roşie foarte clară şi am făcut legea mult mai strictă decât înainte".

Cumva, "împărtăşirea valorilor germane" include acum îmbrăţişarea unei poziţii politice foarte specifice cu privire la o singură ţară străină aflată la 2.600 de kilometri distanţă.

În martie, săptămânalul german Der Spiegel a relatat că solicitanţii cetăţeniei germane vor trebui să memoreze şi anul fondării Israelului şi pedepsele Germaniei pentru negarea Holocaustului.

Guvernul german a declarat că noile sale cerinţe sunt necesare pentru a contracara o presupusă creştere a incidentelor antisemite. După cum relatează Times, "incidentele antisemite înregistrate de [comisarul german pentru combaterea antisemitismului] au crescut cu 83%, de la an la an, în 2023, ajungând la 4 782".

Într-o detaliere care ar trebui să dea de gândit cititorilor, Times mai notează că "marea majoritate" a incidentelor reclamate au fost "acte de discurs instigator la ură documentate public". Reţineţi că, în 2017, Germania a adoptat oficial definiţia controversat-expansivă a antisemitismului promovată de Alianţa Internaţională pentru Memoria Holocaustului (IHRA). Printre exemplele acestei definiţii se numără: "afirmaţia că existenţa statului Israel este un demers rasist" şi "negarea dreptului poporului evreu la autodeterminare" - cu alte cuvinte, presupusul "drept" al statului Israel de a exista.

Dacă punem totul cap la cap, numărul în creştere al "incidentelor antisemite" din Germania în 2023 este, fără îndoială, determinat în mare parte de simple discursuri politice, făcute ca răspuns la războiul din Gaza, care includ orice cereri pentru o nouă ordine politică în ceea ce este acum Israelul, Cisiordania şi Gaza, sau afirmaţii conform cărora statul israelian este o întreprindere rasistă. Prin urmare, fiecare semn, autocolant şi discurs care spune "Sionismul este rasism" sau "de la râu la mare, Palestina va fi liberă" poate fi considerat un "incident antisemit". (Desigur, aceasta nu înseamnă că nu există incidente antisemite de bună credinţă în totaluri).

Noua cerinţă a Germaniei ca viitorii cetăţeni să afirme "dreptul la existenţă" al statului Israel este doar cel mai recent dintre numeroasele exemple de supraveghere a gândirii de către guvernele occidentale în numele acestei ţări.

În timp ce Israelul îşi începea atacul asupra Gazei ca răspuns la invazia Hamas din 7 octombrie din sudul Israelului, Germania şi Franţa au interzis protestele pro-palestiniene. Luna aceasta, Germania a desemnat mişcarea "Boicot, dezinvestire, sancţionare" (BDS) - care vizează Israelul - drept "mişcare extremistă". La fel ca protestele care au vizat Africa de Sud în anii 1980, activiştii BDS susţin presiuni economice pentru a determina o nouă ordine politică în Israel.

În Statele Unite, aceeaşi definiţie extinsă a IHRA a fost încorporată în Legea privind conştientizarea antisemitismului adoptată de Camera Reprezentanţilor în luna mai. Aceasta expune colegiile la pedepse federale în cazul în care studenţii sau profesorii fac o declaraţie sau aduc argumente interzise despre Israel. Deşi legea a trecut de Camera Reprezentanţilor cu un vot de 320-91, ea nu a fost încă adoptată de Senat.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor