Mii de vieţi făcute praf. O videoconferinţă ascunsă sub preş pune sub reflector disponibilizările MAI din 2011

Foste cadre MAI disponibilizate în 2011 acuză grave abuzuri şi discriminări la trimiterea lor în rezervă. În sprijinul spuselor lor, oamenii au transmis redacţiei noastre un proces verbal al unei şedinţe de lucru a UM 0901 Botoşani (IJJ Botoşani) din care reiese, susţin ei, că unităţile militare au umblat cu ocaua mică în momentul în care i-a pus pe drumuri.

Procesul verbal consemnează discuţiile din cadrul unei şedinţe de lucru din data de 23 iunie 2011 a cadrelor cu funcţii din unitatea militară menţionată, şedinţă în cadrul căreia s-a stabilit modul în care urma să se stabilească organizarea examenelor de departajare a cadrelor militare.

Pentru o corectă înţelegere a contextului, reamintim că după celebrul protest din septembrie 2010, când mii de poliţişti i-au scandat lui Băsescu: "Ieşi afară, javră ordinară", MAI şi-a dat brusc seama că are prea mulţi angajaţi, aşa că s-a trecut la reorganizare. Cele mai multe victime au fost, paradoxal, nu poliţişti, aceştia fiind apăraţi de sindicate, ci jandarmi cărora li s-a reproşat că nu au intervenit pentru a-i opri pe poliţiştii protestatarii. Cum cadrelor militare le este interzis prin lege să se organizeze în sindicate şi nu au avut pe nimeni să-i apere, jandarmii au fost concediaţi pe capete, la fel şi cei de la ISU, fără să beneficieze de salarii compensatorii, fără reconversie profesională... În consecinţă, mulţi dintre ei au dat MAI-ul în judecată, ulterior disponibilizării. Parte din procese se mai judecă chiar şi acum.

În instanţă, unităţile militare de jandarmi au susţinut că la organizarea examenelor pentru departajarea cadrelor militare au respectat Planul de Măsuri Nr.123972/15.06.2011. Din Procesul Verbal trimis redacţiei noastre de disponibilizaţii MAI rezultă însă că n-a fost chiar aşa sau, măcar, că n-ar fi trebuit să fie chiar aşa.

Conform respectivului proces verbal, în cadrul şedinţei pe care acesta o consemnează, şeful UM 0901 face referire la o videoconferinţă cu IGJR din data de 22.03.2011, în care IGJR a ordonat uniţăţilor ca evaluarea să aibă loc în baza OMAI 665 (ordinul de ministru care reglementează problemele de resurse umane) lucru care, potrivit disponibilizaţilor, practic nu s-a întâmplat. Potrivit unui alt document pe care nu-l putem face public, acesta fiind depus într-un dosar penal aflat pe rol, la respectiva videoconferinţă au participat toate unităţile militare.

Astfel, OMAI 665 prevede, de exemplu, că din comisiile ce fac departajarea angajaţilor (la departajare se recurge după evaluare, atunci când sunt mai mulţi oameni decât posturi) să facă parte şi un psiholog, la fel şi şeful direct al celui evaluat, singurul care-i cunoaşte cu adevărat comportamentul, caracterul, experienţa celui examinat. Acest lucru nu s-a întâmplat însă în toate unităţile militare.

Mai mult, în acelaşi proces verbal, se face o precizare extrem de importantă, şi anume că nu există notă minimă la evaluările cadrelor militare, deşi OMAI 665 prevede că nota minimă pentru ocuparea unei funcţii este 7.

Rezumând, din procesul verbal reiese că în videoconferinţa din 22 iunie, IGJR a ordonat unităţile militare cum să aibă loc evaluarea. Acest lucru este extrem de important căci în toate dosarele proceselor intentate de foştii angajaţi MAI disponibilizaţi în 2011, toate unităţile militare au invocat faptul că au respectat planul de măsuri IGJR nr 123972/15.06. 2011 privind elaborarea şi punerea în aplicare a statelor de organizare ale unităţilor din Jandarmeria Română, în care NU se vorbeşte de 665 la evaluare.

Reamintim că acest plan 123972 a fost depus în instanţă de IGJR, dată în judecată de foştii angajaţi, ATENŢIE, cu două pagini lipsă. Reporterii noştri au solicitat o copie după acest plan, însă răspunsul a fost că acest document nu este public.

Jandarmeria o întoarce precum trenul la Ploieşti

În toate procesele disponibilizaţilor cu statul, atât unităţile militare, cât şi IGJR fac trimitere la Planul de Măsuri Nr.123972 /15.06.2011, invocând faptul că au elaborat Regulamentele proprii în baza acestuia. Acest plan de măsuri prevede însă, la punctul 2.4 că IGJR trebuia să revină cu nişte precizări să spună cum se face evaluarea. Or, unităţile militare au spus că nu au primit nimic, susţin disponibilizaţii, ceea ce este fals, căci precizările au fost făcute în videoconferinţa din 22 iunie, fapt atestat de procesul verbal al UM din Botoşani.

Dacă ar fi recunoscut că au primit acel ordin prin care IGJR a revenit şi a făcut precizările, ordonându-le măsurile clare în ce priveşte organizarea evaluării, componenţa comisiilor etc., atunci toate unităţile ar fi avut mari probleme, deoarece cu toate că instanţele erau ale lor, se putea verifica dacă Regulamentele proprii, evaluarea, precum şi ocuparea posturilor vacante erau în concordanţă cu ce a odonat IGJR, susţin disponibilizaţii.

Or, Regulamentele proprii acreditează ideea că interviul pe subiecte profesionale este tot una cu evaluarea, ceea ce nu este conform realităţii şi, mai mult, se poate constata, susţin disponbilizaţii, că nu au fost respectate nici măcar prevederile care prevăd modul de organizare şi desfăşurare al interviului pe subiecte profesionale.

Reamintim că baza legală pentru Procedura de ocupare a posturilor vacante din structurile reorganizate din structurile militare, inclusiv IGJR şi unităţile din subordine este Legea 80/1995 – Statutul Cadrelor Militare, OMAI 665/2008 şi OMAI 300/2004 şi conforma acestora etapele pentru ocuparea posturilor ar fi trebuit să fie următoarele:

1. Punerea la dispoziţie a întregului personal. 2. Următoarea etapă este evaluarea, în baza aprecierilor de serviciu care conţin toate aspectele (disciplina, calităţi morale, performanţă etc.). 3. După evaluare, în cazul în care sunt mai multe persoane decât număr de posturi, se trece la departajare prin interviu pe subiecte profesionale (acea departajare ce face subiectul videoconferinţei şi procesului verbal menţionate anterior).

Cum s-au respectata etapele? Deşi I.G.J.R. afirmă că în 2011 a fost pus la dispoziţie tot personalul din structurile reorganizate sau unde au fost radiate posturi, fiind organizată evaluarea întregului personal pus la dispoziţie, foştii angajaţi MAI susţin că nu a fost aşa ci, contrar celor declarate de I.G.J.R. , în majoritatea unităţilor militare din subordinea sa lucrurile au stat diferit. Astfel, au existat foarte multe unităţi militare, cum ar fi IJJ Alba, IJJ Sibiu, unde mai mult de jumătate din cadrele militare din structura reorganizată sau din care s-au radiat posturi au fost reîncadraţi direct, iar restul de cadre militare au fost puse la dispoziţie şi au participat la departajare în vederea disponibilizării.

Au fost, de asemenea, foarte multe locuri în ţară unde lucrurile au stat şi mai rău, locuri unde unităţile militare au mers până la cele mai mici subdiviziuni ale structurii, spun oamenii, subdiviziune care este grupa, iar jumătate de grupă au încadrat-o direct, iar cealaltă jumătate a participat la departajare în vederea disponibilizării. Evident, cei încadraţi direct au fost pilele şi obedienţii.

Or, susţin disponibilizaţii, nu există niciun cadru legal, nu există nici un criteriu legal care să permită o astfel de manevră. Toţi din structura reorganizată trebuiau puşi la dispoziţie în vederea încadrării posturilor vacante, lucru de altfel declarat la uniso de M.A.I., I.G.J.R. şi unităţile militare.

Potrivit disponibilizaţilor, au fost unităţi militare unde lucrurile au fost deosebit de grave. La IJJ Cluj, de exemplu, în data de 15.06.2011, au fost puse 274 cadre militare subofiţeri la dispoziţie în vederea evaluării, a încadrării posturilor vacante, respectiv a disponibilizării surplusului de cadre militare. Însă în data de 28.06.2011, cu o zi înainte de evaluare, din cei 274 subofiţerii au rămas la dispoziţie şi au participat la evaluări doar 174, iar restul, circa 100 de subofiţeri au fost încadraţi direct în structurile reorganizate!

Întrebaţi fiind de instanţă care a fost motivul pentru care au acţionat aşa, cei din unitate neavând ce să spună din moment ce cadrele militare subofiţeri aflate în acele structuri totalizau 274 , au motivat "pentru ca să nu între unitatea în incapacitate de luptă".

"În acel moment în care unitatea militară a recunoscut că a redus ilegal numărul de subofiţeri puşi la dispoziţie, o instanţă normală ar fi observat gravele abuzuri şi discriminarea produsă, ar fi terminat încă de atunci procesele", acuză disponibilizaţii.

"Ne aflăm astfel nu numai în faţa unor abuzuri grave, dar şi în faţa unei grave discriminări! Ceea ce este foarte important este că din toate unităţile militare, niciuna nu a respectat cadrul legal", susţine disponibilizatul, potrivit căruia din succesiunea faptelor, din modul cum s-a jonglat (a se citi fentat) cu legea reiese că MAI nu a avut niciun moment intenţia ca în urma reorganizării să ocupe posturile cu cadre militare competente, ci pur si simplu să dea afară oameni.

În total, după cele două runde de reorganizare şi reducere de personal din 2011, 7586 de persoane şi-au pierdut posturile.

Mai trist este că ceea ce s-a întâmplat în unităţile militare a fost doar un început, întrucât drama disponibilizaţilor a continuat în contencios administrativ, unde foştii militari, trimişi în civilie fără despăgubiri, fără reconversie profesională, au pierdut pe capete procesele cu ministerul, căci unităţile militare s-au ascuns în spatele Planului de Măsuri, completat însă ulterior de videoconferinţa ascunsă, ani de zile, sub preş.

Mai multe informaţii pe tema disponibilizărilor din 2011 puteţi accesa aici