Măcelul din 2011. MAI joacă alba-neagra cu legea pentru a da afară mii de jandarmi şi pompieri
alte articole
Concursurile organizate de MAI, structura ce se confrunta cu o mare lipsă de personal, pentru ocuparea a aproape 3.000 de posturi s-au încheiat, lăsând în urmă un gust amar multora dintre foştii jandarmi, pompieri sau poliţişti disponibilizaţi abuziv în 2011. Deşi acestora li s-au promis circa 1100 de posturi, oamenii au avut surpriza să nu poată accede la ele.
Trimişi în civilie în 2011 după un interviu formal cu 5 întrebări, disponibilizaţilor de la Interne li s-a cerut acum, 5 ani mai târziu, pentru a se reîntoarce în structurile MAI să treacă teste fizice, psihologice plus un examen scris. Mulţi dintre ei nici n-au apucat să dea probele scrise, fiind picaţi la medical şi psihologic, şi acuză că li s-au pus intenţionat beţe în roate pentru a nu se întoarce în Sistem.
Despre numeroasele nemulţumiri ale celor picaţi la examene am relatat într-o serie de articole ce pot fi accesate aici, aici şi aici, deci nu vom reveni acum asupra acestor aspecte, acest articol fiind dedicat modului în care s-a procedat în 2011, disponibilizaţii acuzând că la momentul respectiv s-a procedat ilegal şi chiar şi acum, după mulţi ani, MAI ascunde adevărul în privinţa a ceea ce s-a întâmplat.
Disponibilizarea din 2011
Problemele celor din MAI au început imediat după celebrul protest din septembrie 2010, când mii de poliţişti i-au scandat lui Băsescu: "Ieşi afară, javră ordinară". La scurtă vreme după acest eveniment, MAI şi-a dat brusc seama că are prea mulţi angajaţi, aşa că s-a trecut la reorganizare. Cele mai multe victime au fost, paradoxal, nu poliţişti, aceştia fiind apăraţi de sindicate, ci jandarmi cărora li s-a reproşat că nu au intervenit pentru a-i opri pe colegii lor protestatari. Cum cadrelor militare le este interzis prin lege să se organizeze în sindicate şi nu au avut pe nimeni să-i apere, jandarmii au fost concediaţi pe capete, la fel şi cei de la ISU.
Tot ce s-a întâmplat atunci a fost profund ilegal, susţin disponibilizaţii. Astfel, iniţial, pentru a-i putea da afară pe "cei în plus", s-a redactat un proiect de lege, care n-a trecut însă de Parlament. MAI nu a dezarmat şi a trecut la reorganizare printr-o serie de ordine de ministru, deşi o lege organică nu poate să fie modificată prin ordin de ministru.
Într-o primă fază, Ministerul a dat ordinul (OMAI) 513 prin care trebuiau radiate toate funcţiile vacante. Acest ordin apare în 29 martie în Monitorul Oficial iar în urma lui ar fi trebuit radiate la nivel de ţară circa 4000 de funcţii. Acest ordin 513 intra în vigoare de la 1 aprilie. Două zile mai târziu, urmează un alt ordin de ministru, OMAI 516 prin care Ministerul de Interne cere unităţilor militare şi unităţilor jandarmeriei întocmirea altor situaţii de organizare cu mai puţine funcţii. Practic, după ce s-au tăiat 4000 de posturi, se mai cere o nouă reducere, noile state de organizare urmând să fie valabile din 15 iunie.
Ca urmare a acestor două planuri, din aprilie şi până în iunie, în toate unităţile militare, jandarmerie, pompieri, a fost un haos total, s-au mutat oameni de la o structură la alta, şefii ştiind ce va urma. Evident, în unele locuri s-a mers pe sistemul PCR (pile, cunoştinte, relaţii), oameni din servicii auxiliare - bucătari, şoferi etc. fiind mutaţi pe posturi din structurile operative. Apoi, când a venit vremea disponibilizării, bucătarii au rămas, în timp ce subofiţerii "pe bune" au fost zburaţi.
În iunie 2011, pentru cadrele militare, se ajunge la etapa în care, din nou, trebuie să se radieze undeva la 3500 de posturi în jandarmeria română. Pe 15 iunie, în toate unităţile, o parte din personal este repus în funcţie direct, fără să participe la evaluări, pe motiv că nu li s-a schimbat funcţia, iar cealaltă parte este pusă la dispoziţie, în vederea evaluărilor şi reîncadrării funcţiilor.
Reîncadrarea, o struţo-cămilă cu efect de măcel
La jumătatea lui iunie, în unităţile militare se crease panică. Dintr-o dată erau prea mulţi oameni pentru posturile rămase, şefii de unităţi trebuiau să stabilească cine pleacă şi cine rămâne pe post, iar acest lucru ar fi trebuit să fie făcut conform unei metodologii.
Cum s-a procedat? În cadrul compozitului complex numit MAI, cadrele militare (jandarmii şi pompierii) şi poliţiştii funcţionează sub diferite legi. Statutul cadrelor militare este stabilit de Legea 80/1995 în timp ce poliţia funcţionează sub legea 360/2002. Problemele de resurse umane, atât pentru poliţişti cât şi pentru militari sunt reglementate însă de OMAI 665/2008.
În consecinţă, departajarea celor puşi la dispoziţie pentru a vedea cine va fi reîncadrat pe puţinele posturi rămase, ar fi trebuit să se facă după OMAI 665. Problema era însă următoarea, acest OMAI prevede că trebuie să existe o funcţie anume, de exemplu, se scoate la concurs funcţia nr. 121, se înscriu mai mulţi iar nota minimă ca să obţii această funcţie este nota 7. MAI risca însă enorm, şi anume ca mulţi dintre cei care ar fi trebuit să rămână (pe sistemul PCR sau nu) să nu obţină acel minim 7, iar ministerul să se trezească fără oameni în structurile operative. Mai mult, Ministerul nu a scos la concurs posturi anume, ci un anumit număr de funcţii la grămadă, participanţii fiind reîncadraţi în ordinea descrescătoare a rezultatelor obţinute.
În consecinţă, s-a procedat la modul următor. Pentru poliţişti s-a dat, sub umbrela legii 188/1999 privind statutul funcţionarului public, OMAI nr 129/2011 în care notele sunt înlocuite cu punctaje, se prevede un punctaj maxim, nu minim iar încadrarea se face în ordinea numărului de puncte obţinute. Se elimina, aşadar, riscul să nu se ocupe funcţiile.
Ce a făcut MAI însă cu jandarmii şi pompierii care nu au statut de funcţionari publici? Teoretic vorbind, dacă ocuparea posturilor vacante în ce priveşte funcţionarii publici se face conform art.100 alin.3 din Legea 188/1999, ocuparea posturilor vacante în privinţa cadrelor militare se face conform art. 73 şi 74 din Legea 80/1995.
Potrivit art.73 şi 74 din Legea 80, ocuparea posturilor se face ţinând seama de aprecierile anuale. Având în vedere faptul că reorganizarea s-a făcut doar din rândul cadrelor militare încadrate în unităţi, adică din sursă internă, atunci, mai întâi trebuie să aibă loc selecţia cadrelor militare în baza aprecierilor anuale, iar în cazul în care sunt selecţionate mai multe cadre militare decât numărul de posturi, are loc departajarea lor prin interviul pe subiecte profesionale.
Practic, în realitate nu s-a procedat aşa. Potrivit disponibilizaţilor cu care am vorbit, 665-ul nu s-a aplicat decât pe ici pe colo, cu toate că a fost invocat în Regulamentele interne din toate unităţile din Jandarmerie.
Astfel, în unităţi militare din Jandarmerie, etapa obligatorie a selecţiei cadrelor militare în baza aprecierilor anuale NU a avut loc, iar în ce priveşte interviurile, componenţa comisiilor, notarea etc, nimeni nu poate spune care a fost Ordinul M.A.I. de resurse umane care cuprind aceste măsuri haotice.
Revenind la departajare, la care se recurge atunci când, după aprecierile anuale, tot rămân mai multe persoane pentru acelaşi post, aceasta ar fi trebuit făcută conform 665, art. 6, alin 3, prin interviu pe subiecte profesionale. Potrivit art. 7, 1 din OMAI 665, în vederea departajării, se constituie o comisie, a cărei componenţă este stabilită la art 8 alin.1.
Din această comisie trebuie să facă parte şeful nemijlocit al structurii în care se află postul vacant (comandant grupă, pluton), şeful ierarhic al acestuia, precum şi psihologul de unitate, acolo unde acest post este încadrat. În multe unităţi, susţin disponibilizaţi, aceste reguli nu s-au aplicat, au fost locuri unde şefii direcţi, care îşi cunosc oamenii, nu au fost prinşi în structura comisiei şi în acelaşi timp din comisie a lipsit şi psihologul cu toate că existau angajaţi psihologi.
De asemenea, deşi în unele locuri departajarea s-a făcut pe note, conform 665, nota minimă a fost scăzută de la 7 la 5 (deşi e ilegal). În alte unităţi, s-a mers pe punctaj, aşa cum prevede OMAI 129. Practic, conform celor angrenaţi în acest proces, MAI a făcut o struţo-cămilă din OMAI 665 cu OMAI 129 dar nu recunoaşte, ba mai rău, încearcă inclusiv acum să ascundă lucrurile sub preş.
De ce? Pentru că, dacă ar admite că n-a procedat legal, disponibilizaţii care au dat statul în judecată ar câştiga numeroasele procese pe care le-au intentat Ministerului cu tot ce decurge de aici (despăgubiri, reîncadrare etc.). Merită menţionat că în aceste procese atât Jandarmeria dar şi unităţile militare au susţinut că evaluarea personalului a avut loc prin interviul pe subiecte profesionale prevăzut de OMAI 665, iar instanţele au judecat cauzele raportat la OMAI 665.
Bubele din capul MAI
Revenind la ce spuneam anterior, dacă la poliţişti lucrurile au fost clare - s-a intervenit cu acel 129 în mod deschis - la IGSU şi IGJR apar o serie de neconcordanţe. Astfel, în ceea ce priveşte reorganizarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (I.G.S.U.), în data de 16 06. 2011, insituţia emite documentul cu nr.7093/16.06.2011 în care susţine că evaluarea avea loc prin OMAI 665 / 2008, ceea ce nu s-a întâmplat.
Lucrurile nu se opresc aici. O zi mai târziu, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă emite ordinul nr.7098/17.06.2011 prin care transmite uitaţilor din subordine faptul că în urma şedinţei de Colegiu al M.A.I. din data de 17.06.2011, M.A.I. a transmis ordine şi măsuri suplimentare privind reîncadrarea.
Întrebat de reporterii Epoch Times ce măsuri şi sarcini suplimentare s-au dispus în şedinţa menţionată de IGSU, MAI a confirmat printr-un răspuns trimis redacţiei noastre, în data de 19.05. 2016, că şedinţa respectivă nu a avut loc.
Probleme sunt nu doar la ISU ci şi la IGJR, respectiv la Jandarmerie, instituţie care emitea, pe 15.06. 2011, Planul de Măsuri IGJR nr 123972/15.06. 2011 privind elaborarea şi punerea în aplicare a statelor de organizare ale unităţilor din Jandarmeria Română, ca urmare a aprobării noilor organigrame şi a numărului de posturi. Acest plan a fost depus în instanţă de IGJR, dată în judecată de foştii angajaţi, ATENŢIE, cu două pagini lipsă.
Reporterii noştri au solicitat o copie după Planul de Măsuri IGJR nr 123972/15.06. 2011, însă răspunsul a fost că acest document nu este public.
Planul de Măsuri IGJR nr. 123972/15. 06. 2011 este similar Ordinului Inspectorului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) nr.7093/16.06.2011. De remarcat este faptul că ambele documente au fost emise la data de 15.06. 2011, respectiv 16.06.2011, dată la care OMAI 129/23.06.201 nu era emis.
Abia după emiterea OMAI 129/23.06.2011 prin care s-a aprobat Procedura – Cadru, IGSU emite Metodologia şi Procedura în baza art.2.2 din Procedura – Cadru.
Având în vedere faptul că IGJR invocă Planul de Măsuri Nr.123972 emis la data de 15.06. 2011 (deci emis înainte de data de 23.06.2011, dată la care a fost emis OMAI NR.129/23.06.2011), ca fiind actul normativ prin care au fost puse în aplicare măsurile de resurse umane privind reorganizarea unităţilor militare din subordinea IGJR, rezultă că în această situaţie era OBLIGATORIU aplicabil Ordinul M.A.I. 665/2008. O teză conform căreia nu era aplicabil nici un Ordin M.A.I. care să prevadă măsuri de resurse umane nu poate fi primită, deoarece în acest caz, tot ceea ce s-a întreprins este în afara legii, deci este ilegal, susţin disponibilizaţii.
Concluzionând, principiul ierarhiei actelor normative, statuat în LEGEA Nr.24/2000, impune ca orice act normativ să se încadreze organic în sistemul legislaţiei şi trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior.
Astfel, ierarhia actelor normative de resurse umane în ce priveşte POLIŢIA ROMÂNĂ este: 1. actul normativ de nivel superior Legea 188/1999 art.100 alin.3; 2. Ordinul MAI 129/23.06.2011; 3. Dispoziţia I.G.P.R. Nr.31/30.06.2011 - PROCEDURA ; 4. Regulamentele interne ale unităţilor de poliţie.
În ceea ce priveşte Jandarmeria şi IGSU, s-a cerut M.A.I. să indice ierarhia actelor normative de resurse umane. Singurul răspuns primit de redacţia noastră fiind că Planul de măsuri IGJR nr.123972 a fost elaborat în baza prevederilor Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, ceea ce lasă loc la oricâte interpretări, în condiţiile în care unul dintre principiile celebre formulate de Curtea de la Strasbourg este că “nu constituie lege în sens material, actul normativ care nu este "accesibil" şi "previzibil."
Aparent, aceste aspecte par minore ... 2 pagini în minus la un ordin emis de IGJR (de ce, dacă s-a procedat corect?), un 129 aplicat în locul lui 665... Practic, tot acest cumul de nereguli au schimbat mii de vieţi, vieţile celor circa 7000 de jandarmi şi pompieri puşi pe drumuri în condiţii pe care MAI ar trebui să şi le asume.
Vom reveni cu mai multe informaţii pe acest subiect.
