Victimele Mineriadei nu renunţă la proteste: "Iliescu a dat ordin ca armata să fie dotată cu muniţie de război"
alte articole
Cei cinci membri ai AVMR intraţi în greva foamei, în Piaţa Universităţii din Capitală, pentru deschiderea integrală a dosarului Mineriadei şi trimiterea în judecată a celor vinovaţi de moartea şi distrugerea din iunie 1990 au încetat joi protestul lor extrem, după şapte zile în care autorităţile i-au ignorat.
De-a lungul celor şapte zile de greva foamei, reprezentanţii Asociaţiei Victimelor Mineriadelor 1990 - 1991 din România au fost băgaţi în seamă doar de poliţia locală, care i-a lăsat fără cortul montat pentru a-i apăra de soare şi de jandarmi şi care i-au amendat cu 4500 de lei pentru protest neautorizat. Dinspre restul instituţiilor statului a venit doar... tăcere, motiv pentru care greviştii foamei vor recurge la alte forme de protest.
"După aceste 7 zile de greva foamei, am decis să renunţăm la această formă extremă de protest, vom continua protestele, dar sub altă formă. Noi am încercat să transmitem un mesaj, am ales această perioadă pentru că se suprapune cu comemorarea evenimentelor din iunie 1990. Ieri, o delegaţie de două persoane am fost la Cotroceni ... nu era nimeni să stea de vorbă cu noi, am lăsat un memoriu. Aşteptăm să avem o întrevedere, nu vrem să îi cerem nimic Preşedintelui, ci să îi comunicăm starea de fapt în acest dosar.", a declarat pentru Epoch Times preşedintele AVMR, Viorel Ene.
Potrivit lui Ene, peste protestul AVMR s-a pus capac, căci PSD-ul a anunţat peste tot că va câştiga alegerile, iar instituţiile aservite vor să-i protejeze pe urmaşii FSN...
În consecinţă, victimele mineriadelor se vor adresa Procurorului General, pentru a-i prezenta ce se întâmplă cu dosarul şi a cere trimiterea vinovaţilor în instanţă. În cazul în care autorităţile statului român vor continua să rămână surde la cererile victimelor mineriadelor, AVMR se va adresa CEDO, la Strasbourg.
"Am trimis la CEDO documente şi dacă nu va exista niciun fel de reacţie pe plan intern vom face protest la Strasbourg, să facem public ce se întâmplă. Lucrurile pentru noi apar destul de triste şi grave, dacă PSD-ul va câştiga, se vor face cercetări încă 20 de ani... Ăsta e mersul, primul semnal a fost de la Jandarmerie, care a intervenit în forţă, poate se sperie lumea. Au speriat câţiva, am rămas din 10 grevişti ai foamei 7, apoi 5, au fost supuşi la un stres foarte mare, sunt oameni de o anumită vârstă. Dar chiar dacă suntem oameni de o anumită vârstă nu vom renunţa niciodată la aflarea adevărului şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi.", a declarat Ene.
Dosarul Mineriadei
Potrivit lui Viorel Ene, dosarul Mineriadei din iunie 1990 a luat fiinţă în februarie 1997, în urma plângerilor penale colective făcute de AMR. Plângerea formulată atunci a fost pentru genocid şi rele tratamente, lucruri care atunci erau în Codul Penal, imprescriptibile.
Primii care s-au ocupat de dosar a fost echipa colonelului Popov, care au audiat peste 1000 de părţi vătămate. Când mai avea foarte puţin să îi pună sub acuzare pe Iliescu, Petre Roman, N.S Dumitru, Popov şi echipa lui au fost mutaţi pe dosarul Ţigareta 2, iar cazul a fost preluat de Dan Voinea. Acesta, de la colonel a cerut să fie făcut general, pentru a putea ancheta generalii implicaţi în represiunea din 1990, relatează Ene.
"Voinea a cercetat ce a cercetat, l-a cooptat şi pe colonelul Surdescu, care a avut o misiune foarte clară - a declanşat cercetarea şi a pus sub acuzare foarte repede pe dosarul mineriadei din 1991, căci după ce CDR a ajuns la putere, primul lucru pe care l-a făcut Petre Roman a fost să-şi rezolve răfuiala cu Miron Cosma. În 10 ianuarie 97 Cosma a fost arestat, dosarul pentru subminarea puterii de stat a fost pe instanţă, în 98 un judecător miliţian i-a schimbat încadrarea în tulburarea liniştii publice, a fost eliberat, pe urmă la recurs a primit 15 ani plus 3 ani.", susţine Ene.
Cât despre mineriada din 90, minerii veneau, declarau şi despre ce au făcut în iunie 90, procurorii ştergeau ce spuneau aceştia, nu luau în considerare. Finalmente, după simulacrele de cercetări, Dan Voinea a dat neînceperea urmăririi penale, a închis dosarul că faptele nu există.
Potrivit lui Ene, au urmat proteste, iar reprezentanţii AVMR au ajuns la Emil Constantinescu, care l-a schimbat pe procurorul general, l-a pus pe Moisescu, bolnav de cancer. După ce acesta a murit, Voinea a fost pus din nou în funcţie "şi 10 ani de zile şi-a bătut joc de dosar, nimeni n-a fost pus sub acuzare. Iliescu şi Roman dădeau declaraţie de martori... Iliescu nici măcar n-a dat declaraţie de martor a venit şi pus pe masă o carte, interviuri realizate de Tismăneanu.", susţine preşedintele AVMR.
După ani de trenare a dosarului, "s-a dat acea lege de armonizare cu UE, când ai un dosar civil şi militar se duce la civil. Văzând că scapă de sub mână dosarul, deşi nu mai avea calitate şi dreptul să pună sub acuzare pe nimeni, l-a pus sub acuzare pe Iliescu şi bineînţeles că procurorul general - Kovesi - a respins.
Apoi dosarul s-a redeschis căci s-a schimbat Codul de Procedură Penală, iar acolo scrie că atunci când ai un mort, este imprescriptibil, pe baza aceasta am făcut demersuri, Ion Vasilache a făcut documentaţia, a prezentat procurorului general care a prezentat-o la ÎCCJ şi s-a redeschis dosarul. Noi am contestat această redeschidere căci a fost doar parţială, nu îi cuprindea pe procurorii care au emis mandate de arestare ilegală, plus alte fapte, că 1000 de mineri au fost băgaţi în unităţi militare să facă Garda Naţională sub conducerea lui Ion Iliescu... ", mai relatează preşedintele AVMR.
Ajungând în prezent, pe 1 iunie, procurorul Ion Vasilache, cel care i-a pus sub acuzare pe Iliescu, Voican Voiculescu, Petre Roman a fost trecut în rezervă şi asta pentru că, în opinia lui Ene "băieţii lucrează... sunt în Parlament, în Justiţie, peste tot şi vechi generali care trebuiau să răspundă au intrat în frică."
Acum, principala temere a AVMR este că dacă PSD-ul va câştiga alegerile, cercetările vor continua încă vreo 20 de ani fără ca nimeni să fie trimis în judecată şi că acum se încearcă o "restauraţie", cu alte cuvinte aducerea înapoi a generalului Dan Voinea, pe care victimele mineriadelor îl consideră un gropar al dosarului.
"În anul 2000, colonelul Vasile Duană a trimis în instanţă pe cei vinovaţi de împuşcarea celor 4 morţi şi 18 răniţi. În frunte era Ion Iliescu, Voinea l-a tăiat şi a trimis dosarul fără Ion Iliescu, deşi lucrurile erau foarte clare, Iliescu a dat ordin ca armata să fie dotată cu muniţie de război.", a declarat Ene.
Mai multe despre parcursul dosarului Mineriadei de la deschidere şi până în prezent puteţi afla urmărind interviul video cu preşedintele AVMR.