Duma de Stat îi oferă lui Putin o poliţie proprie

Parlamentul rus a votat miercuri pe bandă rulantă în favoarea formării unei noi forţe poliţieneşti. Votul transformă în lege o schimbare surprinzătoare în privinţa poliţiei, care a fost sugerată de preşedintele rus Vladimir Putin la începutul lunii aprilie.

Forţa ar fi trebuit iniţial să se numească Garda Naţională, dar unii au considerat că numele este o alegere nepotrivită. Pentru unii, numele a fost prea occidental. Alţii au considerat că numele este prea apropiat de Garda Naţională a Ucrainei, înfiinţată cu doi ani în urmă pentru a lupta împotriva separatiştilor din estul ţării şi etichetată de către Rusia drept un “comando”. Astfel, noua forţă va fi numită pur şi simplu Rosgvardia: Gărzile Ruseşti.

Noua forţă va fi organizată după modelul trupelor de securitate ale Ministerului de Interne. Este o forţă poliţienească de tip militar, similară cu cele care au fost folosite pe plan intern încă din vremurile sovietice. Mai mult, agenţii precum Unitatea Specială de Politia Mobilă va fi integrată în noua forţă. Observatorii estimează că noua forţă va fi formată din 300.000 până în 400.000 de persoane. Bizar, până acum, nu a fost publicat niciun număr oficial. Cea mai substanţială schimbare stă în faptul că noua forţă va fi subordonată direct preşedintelui.

Putin l-a numit pe apropiatul său Viktor Zolotov în funcţia de comandant al Rosgvardia. Poziţia este echivalentă cu gradul unui general de armată. Zolotov, 62 de ani, a servit anterior ca director adjunct al Ministerului de Interne.

Ziarul moscovit Novaia Gazeta l-a descris la un moment dat pe Zolotov ca “cea mai apropiată persoană de preşedintele rus”. Ca şi Putin, Zolotov a lucrat pentru KGB în perioada sovietică. În anii 1990, el a fost responsabil de protecţia personală a primarului oraşului St. Petersburg, Anatoli Sobchak, şi a viceprimarului său. Când Putin a devenit premier în 1999, Zolotov a fost principalul său bodyguard; iar când Putin a fost ales preşedinte în 2000, Zolotov a fost promovat la conducerea SPP-ului pentru securitatea prezidenţială, unde a lucrat timp de 10 ani.

Putin a justificat formarea noii forţe afirmând că Rusia înfruntă noi provocări, fără să intre în detalii. Conform proiectului de lege, noua forţă are ca sarcini primare lupta împotriva terorismului şi protejarea punctelor strategice. Dar, de asemenea, noua forţă mai este însărcinată cu “protejarea garantată a unui guvern de urgenţă”, acest lucru însemnând că aceste Gărzi ar putea fi folosite împotriva opoziţiei – de exemplu, pentru a dispersa manifestaţii şi proteste.

Noua forţă poate trage focuri de armă fără avertisment, poate efectua percheziţii şi poate închide reţele de comunicaţii după voie.

Mulţi observatori au declarat că un număr dintre sarcinile noii forţe nu sunt noi pentru politia din Rusia. “Nu este clar de ce vechea structură ar trebui să fie considerată insuficientă”, a declarat jurnalistul şi bloggerul Alexander Pluşcev pentru Deutsche Welle. De când a venit Putin la putere, a susţinut jurnalistul, “nu a existat niciun dubiu în privinţa abilităţii autorităţilor de a dispersa orice protest”.

Analiştii consideră că Gărzile Ruseşti vor fi desfăşurate în cazul unor proteste după alegerile parlamentare din această toamnă şi după alegerile prezidenţiale din 2018. Este destul de probabil ca astfel de proteste să aibă loc, în condiţiile economiei tot mai decăzute, cu toate că majoritatea ruşilor îl susţin pe Putin.